Muzeul Naţional de Istorie a României, care găzduieşte piese de tezaur estimate la jumătate de miliard de euro, are „un potenţial de risc foarte mare” în cazul unui cutremur „nu extrem de puternic”, afirmă, pentru romanialibera.ro, directorul instituţiei, Ernest Oberländer Târnoveanu.
„Nu vreau să mă hazardez cu afirmaţiile, dar în acest moment clădirea este cu risc seismic. Asta pentru că are doar o parte consolidată, deci rigidă, iar cealaltă, unde nu s-au putut termina sau unde nici nu au început lucrările de restaurare, este elastică. În momentul în care se va produce un cutremur, cele două părţi vor intra în coliziune, iar partea rigidă va crea mari probleme părţii elastice”, s-a limitat să precizeze directorul muzeului.
Oberländer Târnoveanu a dat exemplul faţadei dinspre Calea Victoriei, despre care a spus că este foarte afectată de încercările prin care a trecut clădirea.
Muzeul fără fundaţie
„Zona a suferit foarte mult după creşterea nivelului stratului freatic odată cu regularizarea Dâmboviţei. În primul rând, clădirea nu avea fundaţie din construcţie, este un fel de paralelipiped de cărămidă băgat în pământ. Multe lucruri vin tot din istorie. De exemplu, în unele locuri s-au folosit rămăşite de pe şantier ca umplutură. A suferit şi trecerea a 100 de ani şi a câteva cutremure importante”, a completat doctorul Oberländer Târnoveanu.
De ce stagnează renovarea
Reabilitarea structurii de rezistenţă a muzeului a început în iarna anului 2002 şi a fost realizată doar pe jumătate până în toamna lui 2005. În 2006 au început neînţelegerile dintre conducerea muzeului şi firma contractată pentru lucrări, Romconstruct, iar de atunci restaurarea stagnează. Directorul Ernest Oberländer Târnoveanu, în funcţie din vara anului trecut, încearcă să obţină rezilierea amiabilă a contractului şi apoi să atragă o sursă de finanţare externă pentru a putea finaliza renovarea muzeului.
„Dacă totul merge confom planului, în cinci ani vom putea avea un muzeu complet restaurat şi gata de vizitare”, plănuieşte directorul.
Aurul din tezaur nu este asigurat
Muzeul Naţional de Istorie ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în circa 60 de săli exponate foarte valoroase: de la descoperiri din paleolitic (600.000 de ani – 6.000 de ani î. H), la rămăşiţe din războaiele daco-romane şi la vestigii din timpul Războiului de Independenţă.
Problema este că aurul din tezaurul istoric nu a fost niciodată evaluat pentru a fi asigurat, întrucât autorităţile statului au constatat că nu pot plăti o sumă anuală de 50 de milioane de euro, atât cât ar costa poliţele de asigurare, după cum menţiona un articol publicat anul trecut de Ziarul Financiar.
A trecut prin două cutremure puternice
Pericolul ar putea fi îndepărtat, în parte, dacă muzeul ar dispune şi de alte spaţii, eventual consolidate seismic, în care să mute obiectele de tezaur pe perioada restaurării, indică Ernest Oberländer Târnoveanu. Democamdată însă – conchide acesta – această posibilitate nu se întrezăreşte.
Clădirea în care funcţionează muzeul de istorie a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic german. Structura de rezistenţă a fost puternic afectată de cutremurele din 1940 şi 1977.
