» Notele informative pe care Rodica Stanoiu, fost ministru PSD al Justitiei, le-a dat Securitatii sub numele de "Sanda" dezvaluie zelul cu care aceasta turna intimitati despre colegii de serviciu, printre care fostul premier Adrian Nastase, ceea ce ar putea demonstra ca a facut politie politica.
» Colcaiala de securisti, turnatori si apropiati ai nomenclaturii de la Institutul de Cercetari Juridice unde lucra Stanoiu s-a teleportat si dupa 1989, dar in functii mult mai mari: premier, ministru al Justitiei, sef de serviciu secret, judecatoare la Curtea Constitutionala.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a depus in instanta zeci de note informative ale Securitatii, semnate "Sanda" si atribuite Rodicai Stanoiu, la dosarul in care se judeca statutul acesteia de colaborator al politiei politice. Fostul ministru PSD al Justitiei contesta autenticitatea acestor note, desi ele au fost expertizate olografic de catre CNSAS, iar scrisul "Sandei" este identic cu cel al Rodicai Stanoiu.
Aparitia lui Adrian Nastase in notele informative ale Rodicai Stanoiu nu il incrimineaza, ci arata ca Stanoiu oferea securitatii presupuse detalii despre viata sa intima. Istoricul Marius Oprea sustine ca este putin probabil ca Nastase sa fi fost vreodata sursa oficiala a Securitatii: "El umbla cu fata fostului ministru al Agriculturii Angelo Miculescu (Dana Nastase) si ma indoiesc ca Securitatea a incercat sa-l racoleze. Urmarit a fost probabil, de frica nu cumva sa fie spion". Adrian Nastase ar fi fost ferit de tentaculele Securitatii, crede Oprea, tocmai pentru ca avea relatii cu fete de nomenclaturisti: "Daca erai intr-o zona de contact cu nomenclatura la nivel inalt, Securitatea nu indraznea sa-ti propuna ceva, dar te urmarea cu siguranta si raporta altora mai mari decat tine".
Notele informative date de Stanoiu, conform CNSAS, arata ca obiectivul urmarit de sursa "Sanda" a Securitatii era Marilena Uliescu, denumita conspirativ "Uta", o colega de la Institutul de Cercetari Juridice, aflat in subordinea Academiei Romane. "Sursa Sanda ne-a informat ca Uta, cu ocazia vizitelor in strainatate, a intrat in contact cu fugari si alte elemente din emigratia romana, care desfasoara o propaganda ostila impotriva tarii noastre", scria Securitatea in dosarul de urmarit al Marilenei Uliescu, deschis in 1983. Rodica "Sanda" Stanoiu nu s-a dat in laturi de la nimic pentru a-si urmari prietena si pentru a satisface curiozitatea Securitatii. "Sursa urmeaza sa angajeze pe femeia de serviciu a lui Uta, creandu-se astfel posibilitatea de a cunoaste amanunte din casa obiectivei si posibilitatea de realizare a unor patrunderi secrete la domiciliul acesteia", nota unul dintre ofiterii de legatura ai "Sandei" – Marian Ureche sau Oprisor Onitiu. Astfel, Rodica Stanoiu a numarat inelele din aur ale colegei Uliescu si a remarcat ca se intorcea din strainatate cu "produse deficitare pe piata – cafea, tigari, cosmetica".
Personaje care aveau sa ajunga mari dupa 1989 apar si ele in notele informative ale Rodicai Stanoiu. Securitatea nu putea sa nu afle ca fostul premier Adrian Nastase, pe atunci coleg de serviciu cu Stanoiu, era suspectat de relatii neprincipiale cu urmarita "Uta": "Printre altele, Dumitra Popescu (o colega) a invinuit-o si de viata extraconjugala. In urma cu doi ani, am aflat de la D. Popescu ca Adrian Nastase este prieten cu Marilena, fiind vazuti impreuna, facandu-i comisioane. Marilena avea piciorul in ghips si Adrian Nastase o ducea cu masina la pansat", scria "Sanda" in 1984. O alta colega de-a Rodicai Stanoiu a avut o soarta mai buna decat Marilena Uliescu. Aspazia Cojocaru, actuala judecatoare la Curtea Constitutionala, a fost recomandata Securitatii de catre "Sanda", pentru a fi recrutata: "Prezinta o anumita incredere, in masura in care se stabileste o relatie cu ea. Este in relatii foarte apropiate cu Marilena, cunoaste o multime de amanunte din viata acesteia. Este foarte curioasa, sesizeaza foarte usor tot ce se intampla in jur". Aspazia Cojocaru a fost folosita ulterior de Securitate, sub numele conspirativ "Ana", conform CNSAS, si a primit un verdict de politie politica pe care l-a contestat.
Dincolo de murdariile din dosarul de informator al Rodicai Stanoiu, ceea ce uimeste este insa caracatita care s-a extins si dupa Revolutie si a functionat la nivel si mai inalt. Adrian Nastase a ajuns, din urmarit premier intre 2000 si 2004. El a numit-o pe "Sanda" Stanoiu, care il turnase Securitatii, ministru al Justitiei. La randul ei, Stanoiu l-a numit sef al SIPA, fostul serviciu secret al Ministerului Justitiei, pe Marian Ureche, fostul sef al Serviciului 1 din Securitatea municipiului Bucuresti, caruia Stanoiu ii dadea raportul inainte de 1989. SIPA a fost acuzat in acea perioada ca se ocupa cu spionajul magistratilor, intocmirea de dosare cu "murdarii" si apoi santajul pentru a obtine verdicte la comanda in instante. Drumul Aspaziei Cojocaru a ramas tot in sistem dupa Revolutie: a ajuns judecatoare la Curtea Constitutionala, numita acolo de PSD.
Institutul de Cercetari Juridice a fost un teren manos pentru magistratii epocii de aur, care dupa Revolutie au ajuns sa traga fraiele Justitiei, explica istoricul Marius Oprea: "Era un fel de pepiniera de cadre a caror fidelitate fata de partid era verificata de Securitate. Cum faceau asta? Un coleg de birou ii turna pe ceilalti, apoi Securitatea il verifica daca a turnat bine facandu-l pe celalalt coleg sa toarne. Multi dintre judecatori au trecut pe acolo, prin acest sistem".
Revolutia din 1989 nu a insemnat o lovitura pentru acesti oameni ci o ocazie de a iesi in fata. "Ei faceau cu totii parte dintr-un club: zona doi si trei a nomenclaturii. Erau oameni care au avut de profitat de pe urma lui Ceausescu, dar nu erau in fruntea bucatelor si erau frustrati. Cand au disparut cei din linia intai, au facut pasul in fata cei din linia a doua", spune Marius Oprea.
Faptul ca un premier, un ministru al Justitiei si un sef de serviciu secret din Romania anilor 2000 au facut parte din acelasi cerc vicios al Securitatii dinainte de 1989 nu il uimeste pe Oprea: "Toate aceste numiri s-au facut in baza unor relatii oculte sau a unor santaje".
Traseu – tergiversare
In toamna anului 2006, CNSAS i-a dat Rodicai Stanoiu un verdict de colaborare cu Securitatea ca politie politica, in baza unei legi care a fost declarata neconstitutionala de un complet din care a facut parte si Aspazia Cojocaru. Fostul ministru al Justitiei a demisionat din PSD si a contestat verdictul. Legea s-a schimbat, dar procesul continua si acum. Desi scrisul din notele informative ale "Sandei" a fost comparat de un expert autorizat cu scrisul din declaratiile de avere actuale ale Rodicai Stanoiu si s-a potrivit 100%, fostul ministru sustine si acum ca acestea sunt "niste facaturi". Din completul de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti, care a intarziat dosarul pana acum, a facut parte si un judecator care a primit el insusi de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea.
Lupta pe autenticitatea notelor informative ale "Sandei" Stanoiu nu s-a incheiat inca. "Rodica Stanoiu a spus ca nu este buna expertiza noastra, pentru ca foloseste pentru comparatie scrisul din documente contemporane, iar ei i s-a deformat scrisul din anii ‘80 si pana acum. Totusi, scrisul este identic 100%", ne-au declarat surse din CNSAS. Expertii CNSAS au mers la Institutul de Cercetari Juridice pentru a lua documente din dosarul de cadre al Rodicai Stanoiu si a compara scrisul din aceeasi perioada cu notele informative. "Ne-au dat trei foi volante, fara nici o urma de indosariere, si ne-au spus ca dosarul este secret, deoarece contine lucruri foarte intime", spun sursele din CNSAS. Grafologii au observat ca cele trei foi erau scrise toate cu acelasi pix, "desi erau datate diferit, din anii ‘60, ‘70 si ‘80". Curtea de Apel a dispus, in mod dubios, spune CNSAS, sa nu accepte expertiza CNSAS si sa trimita la Institutul National de Expertiza Criminalistica (INEC) doar mostrele din dosarul de cadre al Rodicai Stanoiu, suspecte a fi false. "Ne-au lasat totusi o portita, au spus ca sunt de acord sa folosim si alte documente pentru comparatie. Atunci ne-am dus la Ministerul de Interne si am solicitat dosarul de pasapoarte al Rodicai Stanoiu, dinainte de 1989. Avusese o multime de plecari in strainatate, insotite de declaratii", ne-au spus sursele din CNSAS. Rodica Stanoiu i-a dat atunci in judecata pe mai multi membri ai CNSAS, experti si avocati ai institutiei. INEC urmeaza abia in 2009 sa compare scrisul din dosarul de la "Pasapoarte" cu cel din turnatoriile "Sandei".
