Consumul de resurse naturale al omenirii depăşeşte cu 50% capacitatea de susţinere a pământului. În acest ritm, biodiversitatea va fi distrusă până în 2030, iar oamenii vor avea nevoie de o altă planetă pentru a putea supravieţui. Acesta este concluzia raportului ecologic Planeta Vie (Living Planet Report) pe 2010, cel mai important studiu despre starea de sănătate a planetei, realizat de World Wide Fund for Nature (WWF).
Planeta are nevoie de un an şi jumătate pentru a produce resursele pe care noi le consumăm într-un an. În plus, amprenta ecologică, un indicator care măsoară impactul activităţilor umane asupra stării de sănătate a pământului, s-a dublat în ultimii 40 de ani, în cea mai mare parte din cauza emisiilor de CO2. În acest ritm, omenirea va avea nevoie de resursele de pe două planete pentru a-şi asigura nevoile de-a lungul unui an, începând cu 2030, potrivit raportului Planeta Vie.
România are o amprentă ecologică medie de 2,7 hectare pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă că fiecare din români consumă, în medie, 2,7 hectare din suprafaţa globului pentru resurse de hrană, combustibil, materiale de îmbrăcăminte şi construcţii. Dar planeta nu ne poate oferi decât 1,8 hectare de teren şi apă.
” Obişnuim să gândim că, oricum, suntem mai săraci decât alte ţări din Europa şi din lume, aşa că dezvoltarea noastră are un impact mic asupra mediului. Ar trebui să creăm politici şi practici care să sprijine conservarea capitalului natural pe care îl avem şi să ajute la refacerea mediului în zonele în care l-am distrus. 17% din teritoriul ţării se află în arii naturale protejate, fără nici un fel de susţinere din partea Guvernului României. Spaţii verzi din oraşe şi zone naturale de importanţă europeană sunt distruse de investiţii ilegale”, spune Luminiţa Tanasie, Directorul WWF Programul Dunăre-Carpaţi România.
Dezvoltarea haotică a domeniului construcţiilor – de la extracţia materialelor, transport, conversia spatiilor verzi în spaţii destinate construirii, volumul construcţiilor, până la construcţiile ilegale din ariile protejate – reprezintă un procent considerabil din amprenta ecologică a ţării noastre. În general, în ciuda veniturilor mult mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în România consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.
Europa: doar 4 state trăiesc în limitele Planetei
Cu excepţia a patru ţări – Estonia, Finlanda, Letonia şi Suedia – toate statele membre UE sunt „datornici ecologici”, consumând mai multe resurse naturale decât poate produce pământul. Cele 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, reprezentând doar 7% din populaţia lumii, consumă aproape de două ori mai multe resurse decât media globală. Patru dintre acestea – Danemarca, Belgia, Estonia şi Irlanda – se află în topul primelor 10 ţări cu amprentă de carbon cea mai mare.
„Adevărul este că Uniunea Europeană are o datorie ecologică pe care resursele planetei nu o mai poate suporta”, spune Tony Long, Director al Biroului de Politici Europene WWF.
Nici SUA nu stă deloc bine la acest capitol. Potrivit raportului dacă toată lumea ar consuma ca locuitorii din America, am avea nevoie de mai mult de 4,5 planete Pământ pentru a ne putea asigura necesarul de resurse.
Ţările cu cea mai mică amprentă ecologică sunt, în prezent, Singapore, Teritoriul Palestinian Ocupat, Iordania, Irak, Haiti, Israel, Republica Coreea, Banglades şi Jamaica.
În 2050 vom fi 9,2 miliarde
Raportul analizează, pe lângă amprenta ecologică, şi Indexul Planeta Vie, un indicator care reflectă starea de sănătate a ecosistemelor. Pentru ediţia 2010, starea biodiversităţii a fost cercetată prin monitorizarea a peste 8.000 de populaţii animale, aparţinând unui număr de 2.500 de specii. Rezultatele dezvăluie o tendinţă alarmantă: Indexul Planeta Vie a scăzut cu 30%, în comparaţie cu anul 1970. Mai mult, speciile tropicale au înregistrat un declin de 60%, în ultimii 40 de ani.
„S-a identificat o pierdere alarmantă a biodiversităţii în ţările cu venituri mici, cu precădere în ţările tropicale, în timp ce ţările dezvoltate trăiesc într-un fals paradis, alimentat de un consum excesiv, care conduce la emisii semnificative de dioxid de carbon”, a declarat James Leape, Director WWF International.
Deşi concluziile raportului Planeta Vie par apocaliptice, specialiştii în ecologie au găsit câteva soluţii prin care pierderile ecologice pot fi stopate şi, o parte dintre ele, chiar remediate: creşterea biocapacităţii şi reducerea amprentei de carbon. Soluţii trebuie însă adoptate urgent, mai ales în contextul in care previziunile ONU pentru anul 2050 plasează evoluţia demografică în jurul mediei de 9,2 miliarde de locuitori ai planetei, iar alimentaţia are cea mai mare amprentă ecologică asupra apei şi solului. Ca dovadă, un miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare au ca sursă principală de hrană peştele, în condiţiile în care 80% dintre crescătoriile de peşte şi fructe de mare din lume sunt supra-exploatate.
Criză de apă
Planeta se confruntă cu o criză de apă dulce tot mai accentuată. Mai exact, 71 de ţări au de-a face, în prezent, cu o criză de apă, lucru care afectează nu doar viaţa oamenilor, ci şi a animalelor şi a plantelor. Conform previziunilor Natiunilor Unite, până în 2025 aproximativ două treimi din populaţia lumii va locui în zone în care apa va fi dificil de procurat.
Raportul Planeta Vie este realizat de organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF) în colaborare cu Zoological Society of London si Global Footprint Network. Raportul a fost publicat pentru prima oară în 1998 şi de atunci este realizat o dată la doi ani.
