Epidemia de obezitate despre care specialiştii în nutriţie din toată lumea au avertizat încă de acum câţiva ani a atins şi România. Ultima statistică ne plasează pe locul trei în Europa, cu 50% din populaţie persoane supraponderale şi 25% obeze.
Cu peste patru milioane de adulţi obezi şi 50% din populaţie peste greutatea normală – potrivit statisticilor de Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” – România a urcat pe locul trei al supraponderalilor din Europa (după Grecia şi Iugoslavia). În 2003, statisticile europene ne clasau pe locul 23 în privinţa procentului de persoane supraponderale, cu tot cu obezi. Specialiştii pun ascensiunea ţării noastre în topul european în special pe seama trecerii primei „generaţii fast-food” de după ’90 în rândul adulţilor. Statistica Institutului „Parhon” arată că 30% din românce sunt suprapoderale, dar şi 20% din bărbaţi. La capitolul obezitate infantilă cifrele sunt îngrijorătoare: 40% din copii sunt obezi. Specialiştii susţin că la baza acestor cifre stă faptul că avem o populaţie care nu are o cultură a sportului şi care răspunde unei avalanşe de fast-food-uri de o calitate îndoielnică.
Copii îndopaţi de părinţi
În acelaşi timp, obezitatea la copii, care cu un deceniu în urmă era extrem de rară la noi în ţară, a devenit din ce în ce mai frecventă din cauza sedentarismului, spun specialiştii. „Copiii nu mai ies afară la joacă, nu mai sunt daţi la un sport, mănâncă sau îşi fac ziua de naştere la McDonald’s, sunt invadaţi de reclamele producătorilor de fast-food”, explică nutriţionistul Eduard Adamescu, medic la Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa”. Specialistul e de părere că numărul adulţilor obezi a crescut în România şi pentru că primele generaţii de copii care au testat fast-food-ul la începuturile lui în România, la mijlocul anilor ’90, între timp au devenit adulţi. „Acea generaţie s-a transformat în tineri care lucrează, spre exemplu, pentru corporaţii, de dimineaţă până seara, circulă numai cu automobilul, mănâncă o singură masă foarte abundentă, şi aceea de obicei seara, ceea ce duce clar la obezitate. Ei sunt generaţia care a început cu fast-food-urile la noi.”
Eduard Adamescu e de părere că progrmele de conştientizare a riscurilor pe care le presupune obezitatea ar trebui să înceapă în şcoli, pentru că de multe ori copiii adoptă regimul alimentar al părinţilor. „Poate că unii părinţi nici nu-şi duc copiii la fast-food, dar aceşti părinţi trebuie să înţeleagă că regimul alimentar al oamenilor care munceau cu braţele nu se potriveşte copiilor, care consumă tot mai puţine calorii pentru că îşi petrec mult timp la calculator, iar efortul fizic nu se mai potriveşte cu tipul de alimentaţie cu slănină şi cârnaţi, e clar că trebuie schimbat în educaţia acestor copii”. Specialistul în igienă alimentară Gheorghe Mencinicopschi vede în programele de fidelizare ale producătorilor de fast-food pentru copii un mare pericol: „Ele îl ţin prizonier ani de zile şi e nevoie de un experciţiu dificil de voinţă ca tânărul să se sustragă acestui tip de alimentaţie şi, implicit, acestui tip de marketing”.
Peste un miliard de obezi
Obezitatea contribuie la reducerea cu până la nouă ani a speranţei de viaţă şi poate duce la apariţia unor boli foare grave, precum diabetul de tipul II, artrita, maladiile cardiovasculare şi unele tipuri de cancer. Vâlceanul Cristian Căpăţânescu, considerat cel mai gras bărbat din România, la aproape 400 de kilograme şi având şi cea mai severă formă de obezitate, a murit, ieri, la Spitalul „Sf. Ioan” din Capitală unde fusese internat la sfârşitul lunii mai cu insuficienţă renală acută şi obezitate morbidă.
Indicele de masă corporală (imc) care arată dacă o persoană care o greutate normală se calculează astfel: IMC=greutatea (kg) împărţită la pătratul înălţimii (m).
IMC 25 – 29,99 supraponderalitate
IMC 30 – 39,99 obezitate
IMC peste 40 obezitate morbidă