Premierii român și ucrainean, au semnat, joi, la Kiev, un acord privind micul trafic la frontiera dintre cele două ţări. Victor Ponta a înmânat părţii ucrainiene un document prin care autorităţile de la Bucureşti solicită deschiderea unui consulat, informează Mediafax.
Solicitarea este ca acest consulat să fie deschis în regiunea ucraineană Transcarpatia, în localitatea Solotvino.
De partea cealaltă, şi Ucraina intenţionează să deschidă un consulat în Sighetul Marmaţiei.
"Este încă un pas pentru liberalizarea regimului vizelor. În ceea ce priveşte acest acord, 500.000 de cetăţeni ai Ucrainei pot să viziteze România fără viză", a spus Iaţeniuk, despre acordul bilateral.
Premierul Ponta a precizat că România susţine ridicarea cât mai curând a vizelor pentru Ucraina, o ţară pe care o consideră nu numai vecină, ci şi prietenă.
"Dacă cineva mă întreba până azi care sunt relaţiile dintre România şi Ucraina, îi spuneam: <<Doar vecini>>. De azi, suntem şi prieteni, nu doar vecini", a spus Ponta.
Referitor la acordul semnat, Ponta a apreciat că aproape două milioane de cetăţeni ai celor două state pot beneficia de facilitatea oferită.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi omologul său ucrainean, Andrii Deşciţa, au semnat în primăvară, la Bruxelles, Acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina. Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.
Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 kilometri situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de kilometri de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de kilometri.
Conform MAE, de prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră. Persoanele menţionate mai sus pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.
Potrivit Guvernului, permisul ste eliberat de autorităţile României sau Ucrainei în maximum 60 de zile de la primirea cererii însoţită de toate documentele necesare. Aceste persoane trebuie să dovedească că sunt în posesia unui paşaport valabil, că locuiesc, în mod legal, de cel puţin 3 ani în zona de frontieră, că au motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei româno-ucrainene, nu prezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale României, respectiv Ucraine sau ale oricărui stat membru UE şi că nu fac obiectul unei expulzări sau a unei interdicţii.
Pentru eliberarea permiselor de mic trafic nu sunt percepute taxe.
Permisul este valabil pentru o perioadă de la 2 la 5 ani, fără a putea depăşi durata de valabilitate a paşaportului titularului.
Persoanele care beneficiază de prevederile Acordului se supun controlului de frontieră asemeni oricărei alte persoane, însă autorităţile de frontieră nu vor aplica ştampile de intrare sau ieşire pe permisele de mic trafic.
Alături de permisul de mic trafic, persoana care beneficiază de prevederile Acordului trebuie să fie în posesia unui paşaport valabil.
Autorităţile de frontieră ale României sau Ucrainei au dreptul să refuze intrarea sau să reducă termenul de şedere pe teritoriul statului lor a persoanelor care beneficiază de dispoziţiile Acordului.
Pentru asigurarea punerii în aplicare în mod corespunzătoare a Acordului, documentulprevede că fiecare parte contractantă va deschide o nouă misiune consulară pe teritoriul celeilalte părţi, pe bază de reciprocitate. Locaţia precisă a acestor misiuni consulare va fi comunicată pe cale diplomatică.
În vara anului trecut, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, declara că autorităţile de la Kiev solicită României acordarea gratuită a vizelor pentru cetăţenii ucraineni şi extinderea până la 5 ani a duratei de şedere, faţă de maximum şase luni cât este în prezent.
"Instituţiile consulare ale României la ora actuală eliberează vize pentru cetăţeni ucraineni până la o jumătate de an şi nu mai puţin de 35 de euro costul de vize. Ne-am adresat părţii române să fie eliminate acele tarife existente pentru vize. Deci să se dea practic viza gratis şi apoi să extindem termenul, de ce nu, până la 5 ani, ca şi alte ţări", a afirmat, marţi, ambasadorul Bauer, într-o conferinţă de presă.
De asemenea, el a arătat că Ucraina a încheiat deja acorduri de mic trafic la frontieră sau de vize cu Polonia, Slovacia, dar şi Cehia, în care sunt incluse şi cerinţele adresate de partea ucraineană României.
Bauer a ţinut să sublinieze că românii, în calitatea lor de cetăţeni europeni, pot călători în Ucraina fără viză.
Pe de altă parte, el a menţionat că în negocierea acordului de mic trafic la frontieră partea română a venit cu solicitări care nu sunt "întru totul acceptabile" de către Kiev, fiind vorba de deschiderea de agenţii consulare la Solotvino şi Tyachiv, localităţi de frontieră în regiunea Transcarpatia, precum şi extinderea "practic pe un termen nelimitat" a perioadei de şedere în Ucraina a cetăţenilor români.
Ambasadorul ucrainean a apreciat că deschiderea a două noi oficii consulare româneşti pe teritoriul ucrainean nu este necesară pentru că activitatea consulară este "acoperită pe deplin" de consulatele generale de la Odessa şi Cernăuţi, dar nici "acceptabilă", pentru că Ucraina are un singur consulat în România, la Suceava, şi trebuie respectat principiul parităţii. El a arătat însă că autorităţile de la Kiev nu au în plan deschiderea unui alt consulat în România.
Totodată, Bauer a recunoscut că încheierea acordului de mic trafic la frontieră şi rezolvarea chestiunii "birocratice" a vizelor ar stimula şi mai mult creşterea schimburilor economice, cifrate în ultimul an la 1,8 miliarde, dintre care 60% exporturi româneşti.
România a semnat după aderarea la UE acorduri de mic trafic de frontieră cu R.Moldova şi Serbia, însă nu şi cu Ucraina, negocierile în acest sens trenând de mai mulţi ani. Fostul ministru ucrainean de Externe Konstantyn Gryşcenko spunea în mai 2011 că partea română a înaintat condiţii suplimentare pentru încheierea acordului, acestea stârnind "îndoială" la Kiev.
