Jurnaliştii de la Reuters se întreabă dacă soiurile româneşti pot face concurenţă vinurilor de Bordeaux. România se află pe locul şase în topul ţărilor producătoare de vin din Uniunea Europeană, poziţie datorată celor peste 180.000 de hectare de viţă de vie, solului fertil, dar şi costurilor reduse.
„Cele mai cerute soiuri la degustările din Londra sunt Feteasca Neagră şi Tămâioasa Românească. Toată lumea a gustat Merlot din Chile şi Argentina, dar nu au fost impresionaţi”, a declarat Stephen Donnelly, enolog al podgoriei de la Budureasca, citat de Reuters.
„Ceea ce este unic în România sunt solurile care dau o notă specifică vinului”, a confirmat enologul.
Donnelly descrie Tămâioasa ca pe un vin cu aromă de flori de soc şi cu un gust dulce şi puternic.
Soiul de struguri din care se face Tămâioasa provine din Grecia Antică şi se cultivă în România de peste 200 de ani, aminteşte Reuters.
Preţul, pe măsura gustului
Preţul soiurilor de vin româneşti este competitiv pe o piaţă în care vinurile deja faimoase atrag investitorii şi fondurile europene. Producţia de vin reprezintă unul dintre puţinele sectoare de activitate din România care atrage fonduri europene, subliniază jurnaliştii de la Reuters.
O sticlă din cel mai bun vin de la Budureasca poate fi cumpărată în magazinele din Europa cu 4,80 lire (6 euro), în timp ce un vin Carignan, produs în regiunea Languedoc din Franţa, costă 7, 49 de lire, iar o sticlă de vin de Margaux poate fi cumpărată cu 14,99 lire.
Vinul de Budureasca, în paharele europenilor
Podgoria de la Budureasca, al cărui nume provine de la un sit dacic antic, exportă doar 5% din producţia de vin către ţări precum Canada, Belgia, Suedia şi Germania, dar şi-a propus să îşi extindă piaţa de desfacere în SUA şi în Europa de Nord, potrivit Reuters.
Directorul podgoriei, Dumitru Varga, consideră că exporturile vor creşte deoarece vinurile româneşti sunt la fel de bune ca cele deja consacrate.
„Solurile, expunerea sudică, pe pante de o înclinare de 45 grade şi calcarul dau forţă, dar şi blândeţe soiurilor de vin roşu”, a explicat Varga, pentru Reuters.
Exporturile au scăzut de nouă ori
Specialiştii români consideră că exporturile au scăzut din cauza imaginii proaste a României pe piaţa europeană. „Importatorii occidentali, încă nu văd România ca pe un membru al grupului select de producători de vin, deoarece ţara are o reputaţie proastă din cauza practicilor economice şi politice. Imaginea României este pătată”, a declarat Gabriel Lăcureanu, enologist la podgoria Basilescu, citat de Reuters.
Pe de altă parte, producţia de vin a fost mai mică decât în 2011 din cauza condiţiilor climatice nefavorabile viţei de vie. „Deşi România foloseşte tehnici moderne de producere a vinului, îngheţurile şi seceta verii au lovit producţia, care a scăzut cu 30% de la 4, 1 milioane de hectolitri în 2011, când am exportat 130.000 de hectolitri”, a adăugat Lăcureanu pentru Reuters.
„România are un viitor măreţ. Când merg la Londra văd mereu un stand de vin din ţară, dar trebuie să facem eforturi uriaşe pentru a-i atrage pe vizitatori şi e păcat”, a subliniat Lăcureanu.
