UPDATE Tribunalul Braşov a respins, vineri, toate propunerile de arestare preventivă pentru cei 67 de angajaţi ai CFR Călători reţinuţi pentru infracţiuni de corupţie şi abuz în serviciu. Cei mai mulţi au interdicţie de a părăsi ţara.
UPATE 35 de „naşi” din cei 67 angajaţi ai CFR reţinuţi vor fi judecaţi în libertate. 33 dintre ei au interdicţie de a părăsi ţara, iar doi revizori nu au voie să părăsească localitatea. La această oră se judecă arestarea preventivă a celui de-al doilea lot, de 32 de persoane, ne-a transmis procurorul Alina Popescu.
UPDATE: Un număr de 67 de angajaţi ai CFR Călători au fost reţinuţi de procurorii braşoveni in aceasta noapte, pentru luare şi dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni si pentru ei s-au cerut mandate de arestare pentru 29 de zile, ne-a transmis procurorul Alina Popescu, purtatorul de cuvant al Parchetului Tribunalului Brasov.
Ei au fost trimisi in doua loturi la instanta de judecata pentru mandate de arestare. Primul lot avea 35 de retinuiti , iar ce de-al doilea 32. Initial au fost retinuti in total 70 de angajati, dar pentru trei dintre ei procurorii au considerat ca nu sunt necesare mandate de arestare. Procurorii continua audierile si a altor loturi de lucratori CFR la aceasta ora, ne-a transmis procurorul Alina Popescu. Sunt vizati circa 200 de angajati ai CFR.
O mare parte din pierderile CFR Călători au fost cauzate de călătorii care nu-şi cumpărau bilete, dar dădeau şpagă naşilor. Unde ajungeau sumele imense de bani colectate astfel? O variantă de răspuns se găseşte în operaţiunea procurorilor de la Braşov.
Operaţiunea de demascare a „naşilor” de pe trenuri care luau şpagă pentru a nu le da amendă celor care circulau fară bilete a început în urmă cu 11 luni, spun surse judiciare. Strângerea de probe s-a bazat în principal pe activitatea a 12 agenţi sub acoperire, echipaţi cu aparatură video-audio, care circulau fără bilete de tren şi apoi negociau şpăgile cu conductorii, controlorii şi chiar cu membrii „supracontroalelor”. Nu au lipsit nici camerele de filmare ascunse în principal în chicinetele de lângă veceuri, unde controlorii îşi beau cafeaua sau îşi mănâncă sandvişurile (pe rutele lungi) şi unde îşi împărţeau spăgile.
Rutele vizate în principal de anchetatori au fost de la Braşov spre Bucureşti, Suceava, Iaşi, Cluj, Craiova, Constanţa. În anchetă a fost implicată şi Poliţia Transporturi, acţiunile fiind coordonate de procurorii de la Parchetul Tribunalului Braşov. Un lucru bizar este acela că pe ruta Bucureşti-Constanţa-Mangalia au fost date la iveală puţine infracţiuni, deşi e de notorietate (chiar tradiţie) că cel puţin în weekend, vara, sute de elevi şi studenţi circulă cu trenul pe această rută fără bilete. Cele mai multe infracţiuni au fost depistate pe ruta Braşov-Bucureşti.
Scopul declanşării acţiunilor de depistare a corupţilor din sistemul CFR Călători a fost reducerea pierderilor acestei societăţi aflate în pragul falimentului deoarece mai mult de 30% din călători circulau fără bilete, cu complicitatea conductorilor, controlorilor şi chiar a membrilor aşa-ziselor echipe de „supracontrol”. Pierderile anuale depăşeau 150 milioane lei, spune actualul director al CFR Călători, Ştefan Ruseanu. Se presupune ca din spăgi, o parte ajungea şi la directori.
200 de persoane vizate
Suspectaţii aparţin tuturor structurilor CFR Călători din Braşov, Iaşi, Cluj, Suceava, Constanţa. Ieri, au fost duşi la Parchetul Braşov peste 81 de suspecţi, puşi sub învinuire, dintre care, până la închiderea ediţiei, au fost reţinute 18 persoane, cele mai multe de la CFR Braşov, Suceava şi apoi de la Iaşi, Craiova, Constanţa. Surse judiciare spun că sunt vizate peste 200 de persoane din toate sucursalele CFR. Cea mai înaltă „verigă” reţinută este aceea de „revizor”, un funcţionar care face parte din echipele care ii coordoneaza inclusiv pe supracontrolori, spun surse judiciare.
Există şi o filieră sindicală?
Surse din cadrul transporturilor feroviare vorbesc şi de o anumită participare a liderilor sindicali regionali la sistemul de fraudare a CFR. Mai precis, atribuirea rutelor către controlori se decide de revizori împreună cu lideri sindicali regionali. Mita ar merge de la controlori către personalul de supracontrol, apoi către lideri sindicali influenţi la nivel local, care ar negocia rutele controlorilor cu revizorii. Tariful lunar de menţinere a unei rute „profitabile” din punct de vedere al şpăgii colectate ar fi de 2.000 de euro lunar. Ipoteza terminării lanţului la revizori sau la angajaţi din eşalonul secund este confirmată de faptul că listele cu cercetaţi nu ar include şi directori, potrivit unor surse din conducerea CFR Călători. Virulenţa comentariilor unor sindicalişti referitoare la acţiunea procurorilor ar putea fi o confirmare a ipotezei. Lideri sindicali ai CFR Călători nu au putut fi contactaţi pentru a comenta posibila implicare a unor colegi de-ai lor. Unele rute par a fi mai avantajoase decât altele, spre exemplu cele scurte, ale trenurilor regionale, folosite cu precădere de navetişti. Surse din conducerea CFR Călători infirmă. „Fenomenul era întâlnit peste tot. Pe rutele Regio se iau puţini bani de la mulţi, pe Intercity se iau mulţi de la puţini.”
Situaţie financiară dezastruoasă
Pierderile înregistrate, de 120 milioane lei, sunt importante. Ele reprezintă aproximativ o treime din totalul pierderilor anuale CFR Călători (300-400 milioane lei), mai mult decât tot fondul destinat reparaţiilor de locomotive şi vagoane în 2012 (100 milioane lei) şi a opta parte din subvenţiile primite în acest an de companie de la buget.
