Darius Vâlcov a fost arestat preventiv pe o perioadă de 23 de zile pentru infracțiunea de trafic de influență. El a recunoscut faptul că, pe când era primar în Slatina, a intervenit pentru ca omul de afaceri Theodor Berna ( patronul Tehnologica Radion) să câștige mai multe licitații, pentru care a primit 1,5 milioane de euro atât cash, cât și prin firmele pe care le controla prin intermediari. Denunțătorii săi, între care și patronul Tehnologica Radion, sisțin că valoarea mitei totale a fost de circa 2.000.000 de euro.
Citește și: Vâlcov a vrut să-l denunțe pe deputatului PSD Bărbulescu. Tardiv. Bărbulescu l-a denunțat primul
Procurorii DNA au cerut marți un nou mandat de arestare preventivă de la Înalta Curte pentru efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcțiile sale de primar, senator și apoi și de ministru al Finanțelor, calitate în care a beneficiat de informații pe care le-a folosit în interes propriu.
Judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea DNA, însă decizia nu este definitivă, existând calea de atac a contestației.
MOTIVELE pentru care procurorii cer arestarea preventivă
Procurorii au cerut arestarea deoarece mai au de administrat probe ce ar putea fi alterate cu VÂLCOV în libertate ( după ce-i expiră cele 23 de zile date pentru trafic de influență)
REFERAT. Activităţi care urmează a fi efectuate:
– audierea asociaţilor şi administratorilor firmelor controlate de către inculpatul VÂLCOV DARIUS BOGDAN;
– efectuarea de confruntări în legătură cu aspecte care nu sunt concordante cu situaţia de fapt reţinută;
– efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice în domeniul grafoscopic în legătură cu infracţiunile de fals reţinute în sarcina inculpatului ŞUŞALĂ LUCIAN-PETRUŢ;
– efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice în domeniul financiar-contabil referitoare la circuitul financiar utilizat de către inculpaţi în legătură cu provenienţa sumelor de bani obţinute din săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi cea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
– valorificarea, din punct de vedere probator, a bunurilor şi înscrisurilor ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare;
– examinarea, din punct de vedere probator, a înregistrărilor unor convorbiri telefonice şi purtate în mediul ambiental efectuate în cauză, în vederea unei eventuale administrări a acestora ca mijloace de probă;
– verificarea datelor survenite în anchetă privind săvârşirea unor alte fapte de corupţie, pentru care există sesizare, precum şi în legătură cu implicarea altor persoane în activitatea infracţională care face obiectul investigaţiei desfăşurate în acest dosar, administrarea probelor necesare şi, după caz, formularea unor noi acuzaţii penale.
Citește și: EXCLUSIV. Săracul sat Dobrotineț ascundea, sub pat, 60 de tablouri scumpe din ”galeria” Vâlcov
Măsuri preventive luate deja în dosar
În perioada iunie 2004-martie 2012, inculpatul VÂLCOV DARIUS BOGDAN a deţinut funcţia de primar al municipiului Slatina, iar începând cu noiembrie 2012 deţine calitatea de senator în Parlamentul României. Concomitent cu această funcţie, în perioada august 2014 – martie 2015 a deţinut şi funcţia de ministru delegat pentru buget şi ministru al Finanţelor Publice în Guvernul României.
Având în vedere calitatea de senator în Parlamentul României a inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN, faţă de care prin ordonanţa din 06.04.2015 s-a dispus punerea în mişcarea a acţiunii penale pentru (…) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este competentă să soluţioneze propunerea de arestare preventivă a inculpatului VÂLCOV DARIUS-BOGDAN.
Anterior acestei propuneri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aceeaşi cauză, a dispus:
– arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a inculpatului ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală, spălare de bani, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.( concursul de in fracțiuni-nn) ,
-arestarea la domiciliul a inculpatului PRINA MINEL FLORIN pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art 48 C.pen. rap. la art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000,
– faţă de inculpaţii TIMOFTE PETRE-BOGDAN şi TOMESCU CONSTANTIN CRISTIAN s-a dispus măsura controlului judiciar de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
De asemenea, prin încheierea pronunţată în dosarul numărul 1224/1/2005 din data de 26.03.2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile a inculpatului VÂLCOV DARIUS-BOGDAN de la data de 26.03.2015 până la data de 24.04.2015 inclusiv, iar în urma contestaţiei, aceeaşi instanţă a dispus măsura arestării preventive pe o perioada de 23 de zile, de la data de 02.04.2015 până la 24.04.2015 inclusiv.
PERICOLUL SOCIAL: „mecanismul de înfiinţare şi coordonare a respectivelor firme, iniţiat şi desfăşurat prin intermediul mai multor reprezentanţi de fapt sau a administratorilor acestora în scopul disimulării adevăratului patron, prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere funcţiile ocupate de inculpat ”
Faţă de cele de mai sus considerăm că, în temeiul art. 234 din C.p.p, art. 223 alin. 2 din C.p.p. rap. la art. 202 alin. 1 şi 3 din C.p.p., se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul VÂLCOV DARIUS-BOGDAN, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale (…) pe o durată de 30 zile, întrucât din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a mai săvârşit o infracţiune de corupţie, prin prisma calităţilor deţinute de acesta de-a lungul timpului, de primar al municipiului Slatina, senator în Parlamentul României şi membru al Guvernului României.
Fapta săvârșită de inculpatul VÂLCOV DARIUS-BOGDAN, în afara gravităţii inerente ce derivă şi din mecanismul de înfiinţare şi coordonare a respectivelor firme, iniţiat şi desfăşurat prin intermediul mai multor reprezentanţi de fapt sau a administratorilor acestora în scopul disimulării adevăratului patron, prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere funcţiile ocupate de inculpat, ceea ce denotă perseverenţa infracţională, scopul urmărit fiind acela de a ascunde urmele faptei săvârşite şi asigurarea folosului infracţiunii.
Chiar dacă inculpatul s-a autodenunţat anterior pentru această nouă infracţiune, concurentă cu infracţiunea de trafic de influenţă pentru care în prezent este arestat preventiv, iar cu prilejul audierii a făcut o recunoaştere calificată şi complexă a faptelor săvârşite, considerăm că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
Cu privire la noțiunea de „stare de pericol pentru ordinea publică”, legea nu oferă o definiţie explicită, iar analiza reglementării interne şi a jurisprudenţei instanţei europene conduce la concluzia că existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanţelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârşire, persoana inculpatului, calitatea şi poziţia sa în societate.
Ce înseamnă „pericol pentru ordinea publică”
„Pericolul pentru ordinea publică rezidă atât din descoperirea săvârşirii unei noi infracţiuni de corupţie pentru care s-a dispus extinderea acţiunii penale şi pentru care s-a solicitat Senatului încuviinţarea arestului preventiv, cât şi din faptul că efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiei au avut ca premisă funcţiile de autoritate publică deţinute de inculpat şi de care s-a folosit pentru obţinerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Rezultă aşadar că dispunerea măsurii arestării preventive se impune, luându-se în considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate şi fără încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului.
Acţiunile descrise, despre care există bănuiala plauzibilă că ar fi fost comise de către inculpat şi indiciile grave de vinovăţie constituie factori pertinenţi sub aspectul temeiniciei privării de libertate, cu atât mai mult cu cât acestea au creat un prejudiciu grav de imagine instituţiilor și autorităților statului, determinând o percepţie deformată şi o stare de neîncredere a societăţii.
În acelaşi context, măsura arestării preventive pe care solicităm să o dispună Judecătorul de drepturi şi libertăţi este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale.
Ce măsuri preventive cere DNA pentru ceilalți inculpați. Motivul: identificarea bunurilor pentru sechestru și apoi confiscare pentru recuperarea prejudiciului
„Având în vedere situaţia expusă mai sus, apreciem că, în raport cu natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului PRINA MINEL-FLORIN şi modul de operare utilizat de către acesta (…) este necesară prelungirea duratei măsurii arestului la domiciliu a inculpatului PRINA MINEL FLORIN pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 14.04.2015 până la data de 13.05.2015 , având în vedere necesitatea măsurii şi menţinerea temeiurilor care au determinat luarea măsurii.
Necesitatea măsurii este determinată de numeroasele acte de urmărire penală ce se impun a fi efectuate în continuare în cauză, respectiv audieri de martori, confruntări, efectuarea unei constatări economico-contabilă, expertiză de evaluare a operelor de artă şi de stabilire a autenticităţii acestora care au fost ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare, identificarea unor bunuri aparţinând inculpaţilor în vederea luării măsurilor asiguratorii pentru confiscarea acestora.
În referire la menţinerea temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul PRINA MINEL-FLORIN, apreciem că acestea subzistă în continuare şi rezidă din faptul că în cauză este îndeplinită condiţia privind existenţa probelor din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, în forma de participaţie a complicităţii, aspect confirmat şi de declaraţia inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN care a relatat despre implicarea inculpatului PRINA MINEL FLORIN în activitatea infracţională şi despre sprijinul acordat de acesta prin primirea efectivă a sumelor de bani de la denunţătorul THEODOR BERNA şi direcţionarea acestora în investiţii efectuate la Hotelul City din municipiul Slatina, judeţul Olt.
De asemenea, reţinem că inculpatul este cercetat pentru o infracţiune de corupţie, că gravitatea faptei, modul şi circumstanţele comiterii acesteia, a antecedentelor penale ale inculpatului, a anturajului acestuia, elemente faţă de care apreciem că prelungirea măsurii arestului la domiciliu este necesară, aceasta şi în contextul în care inculpatul PRINA MINEL FLORIN nu a recunoscut faptele pentru care este cercetat raportat la atitudinea inculpatului VÂLCOV DARIUS BOGDAN şi a inculpatuluiŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ, care fie au recunoscut faptele reţinute în sarcina lor, fie le-au autodenunţat, acordând organelor de urmărire penală un sprijin efectiv în investigaţiile desfăşurate.
Faţă de aceste considerente, apreciem că prelungirea măsurii arestului la domiciliu faţă de PRINA MINEL FLORIN pentru o durată de încă 30 de zile este justificată şi necesară asigurării bunei desfăşurări a procesului-penal, este aptă să asigure prezervarea ordinii publice, fiind proporţională cu gravitatea faptei reţinute în sarcina sa şi necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal conform art. 202 alin. 1 şi 3 C.pr.pen.
Subzistenţa în continuare a obligaţiilor impuse inculpatului de către instanţa de judecată la luarea măsurii sunt necesare pentru buna desfăşurare a urmăririi penale, pentru împiedicare sustragerii de la urmărirea penală şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, al posibilităţii reale de influenţare a martorilor sau a celorlalţi participanţi la comiterea infracţiunilor.
ȘUȘALĂ a recunoscut tot, a dat și noi indicii de probă, iar DNA cere înlocuirea arestului preventiv
„Faţă de cele de mai sus considerăm că (…) se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu față de inculpatul ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ, pe o perioadă de 30 de zile, întrucât în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, a recunoscut implicarea sa în activitatea infracţională, a indicat modalitate în care inculpatul VÂLCOV DARIUS BOGDAN a intrat în posesia sumelor de bani care au făcut obiectul infracţiunii de trafic de influenţă, a contribuit la identificarea bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi a indicat destinaţia finală a sumelor de bani provenite din infracţiunea de corupţie, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art. 202 alin. 1 C.pr.pen. privind buna desfăşurare a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală ori al prevenirii săvârşirii altei infracţiuni.
În privinţa îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru luarea în continuare faţă de inculpat a măsurii arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile apreciem că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 223 C.pr.pen., respectiv că sunt probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat, iar din gravitatea faptelor, a modalităţii şi circumstanţelor de comitere ale acestora, a anturajului infracţional al inculpatului, se constată că privarea sa de libertate în forma arestului la domiciliu, este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
De altfel, din analiza şi interpretarea dispoziţiilor legale care reglementează măsura preventivă a arestului la domiciliu sub aspectul condiţiilor luării acesteia, rezultă că acestea coincid cu cele ale arestului preventiv, diferenţa fiind dată de oportunitatea luării unei măsuri preventive mai uşoare în raport de scopurile prevăzute în art. 202 alin. 1 C.pr.pen.
De asemenea, prin înlocuirea măsurii preventive a arestului cu măsura arestului la domiciliu faţă de inculpatul ŞUŞALĂ LUCIAN PETRUŢ, se realizează un just echilibru între necesitatea apărării interesului public şi respectarea dreptului fundamental la libertate al oricărei persoane, având în vedere situaţia concretă a inculpatului prin raportare la probele administrate până în prezent în cauză pe baza căreia se concluzionează proporţionalitatea înlocuirii unei măsuri preventive mai gravă cu alta mai uşoară.
