Stațiunile de pe litoralul românesc sunt sufocate din cauza traficului. În mod tradițional, zilele din jurul datei de 15 august, când se sărbătorește Ziua Marinei, sunt cele mai aglomerate din an. Din păcate, infrastructura din județul Constanța este de mult depășită și nu mai face față. În plus, dacă luăm în considerare și impotența unor instituții ale statului sau ale unor companii private de a realiza lucruri relativ simple, cum ar fi repararea unui pod sau alimentarea eficientă cu energie electrică, avem un tablou sumbru.
Motivul 1: mai mulți turiști
Anul acesta, mai mult ca niciodată, litoralul s-a confruntat cu probleme majore de infrastructură, din cel puțin trei motive. În primul rând, 2016 va fi cel mai bun an pentru litoralul românesc, din punct de vedere al numărului de turiști, din cel puțin ultimul deceniu. Atentatele din Europa i-au determinat pe mulți români să rămână în țară. În plus, vremea a fost foarte bună pentru vacanță. Pe litoral nu a plouat, în ultima lună și jumătate, decât o zi. Și atunci nu a fost vorba despre o ploaie adevărată, ci de câteva picături. În plus, în această lună și jumătate numai două zile au fost înnorate. ”Vara trecută am avut o săptămână de ploi și vreme înnorată”, își aduce aminte un comerciant din Mamaia.
Motivul 2: infrastructură și nepăsare
În al doilea rând, podul din Agigea, o arteră importantă care face legătura între municipiul Constanța și restul stațiunilor, este încă în reparații, iar traficul este restricționat la o singură bandă pe mers și la 50 km/oră.
Cu toate că este deschis un nou pod, prin Portul Constanța, puțină lume știe de acesta. De asemenea, există și o variantă care ocolește Agigea, pe un drum care se vrea național, dar de pe care pe alocuri lipsește chiar asfaltul. Nici aceasta nu este însă cunoscută. De vină nu sunt neapărat șoferii, care nu se informează când pleacă de acasă, ci mai ales autoritățile.
”Eu știam de varianta podului din Portul Constanța, dar nu am văzut nici indicator rutier care să le indice șoferilor această posibilitate și nici un polițist care să ofere indicații în trafic”, spune un șofer constănțean. Comparați atitudinea aceasta cu cea a vecinilor bulgari. Și la ei se lucrează la un pod în Varna (se circulă numai pe două benzi), traficul efectuându-se pe o singură bandă. De Paște, turiștii români care mergeau spre stațiunile lor erau opriți cu mult înainte de Varna și direcționați pe drumuri secundare, ocolitoare. Ca o paranteză, șoferii cu mașini înmatriculate în alte țări din Europa, Belgia, de exemplu, nu erau obligați de polițiști să ocolească.
Motivul 3: investiții fără viziune
Al treilea motiv este că stațiunile s-au dezvoltat haotic, fără viziune. În Mamaia s-a construit enorm, pe spații verzi, fără a se investi în locuri de parcare. Singura parcare nouă a fost construită anul trecut și are o capacitate de 394 de locuri. O picătură într-un ocean. Nu poți, fizic, în-ghesui zeci de mii de mașini pe o fâșie de pământ de 9-10 km.
Mai mult, investiții ciudate în infrastructură s-au făcut și în Mamaia. Pe o bucată -dintr-un parc aflat pe Bd. Lăpușneanu, la câțiva kilometri de stațiunea Mamaia, s-a construit (și se extinde) un mall, investiția inițială aparținând lui Elan Schwartzenberg, prietenul lui Radu Mazăre. Anul acesta, Primăria Constanța a decis construirea unui sens giratoriu, la câteva zeci de metri de un altul pentru a înlesni șoferilor intrarea în acest mall. ”Sensul giratoriu funcționează foarte bine”, spunea primarul Decebal Făgădău. Chiar și în extrasezon însă, cei 200 de metri dintre sensurile giratorii se parcurg, într-o zi aglomerată, și în șapte minute. Vara e mai rău.
Presiuni pentru PUZ
În 2013, a fost adoptat un nou PUZ pentru Mamaia, după ce, în 2010, instanța anulase unul. Inițial, Ministerul Culturii, care avea un cuvânt de spus, pentru că aici există monumente de interes istoric, s-a opus. Expertul din Ministerul Culturii afirma că este împotriva tăierilor de copaci din Mamaia, a construirii de pasarele pietonale și a parcărilor etajate, care blochează priveliștea spre mare. Conștient de faptul că stațiunea se sufocă din cauza mașinilor, Ministerul Culturii a propus dezvoltarea transportului electric în Mamaia. Primarul de atunci, Radu Mazăre, pasionat de mașini, nu a fost de acord și l-a acuzat pe un consilier din minister că i-ar fi cerut, indirect, șpagă de zeci de mii de euro. „Scrie negru pe alb ce mi-au trimis de la minister. De exemplu, ei sunt împotriva construirii de parcări supraetajate pe fonduri europene, pentru a stimula transportul electric. Uite cum o să vină turiştii şi o să meargă cu autobuzul la club sau pe plajă”, spunea Mazăre, uitând că sunt stațiuni întregi în lumea civilizată în care accesul cu autoturisme este interzis și contrazicând studiile marilor urbaniști ai lumii, care spun că șosele mai largi și parcări mai multe nu duc la scăderea traficului, ci, dimpotrivă, la creșterea sa. PUZ-ul a trecut și Mazăre a promis investiții. ”Investiţiile pe fonduri europene în Mamaia sunt în jur de 25 milioane şi investiţii private mai sunt de vreo 30 de milioane, acum, în prima fază. Investiţiile vor începe la toamnă şi sunt majore: pe lângă lărgirea plajei şi construirea celor două insuliţe, o să refacem tot ce înseamnă zona de promenadă, piaţetele publice, două parcări cu şapte etaje, urmând ca pe viitor, din fonduri europene, să facem marina din zona de nord. Investiţiile sunt în valoare de 20 şi ceva milioane de euro, în paralel cu proiectele private. Numai în zona Cazino urmează să se construiască 700 noi locuri de cazare. Se face un hotel de cinci stele de lux. Era normal, dacă vrem să accesăm pe piaţa arabă sau turcă. Ei sunt mai pretenţioşi. Am vorbit cu Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) şi vor deschide un punct de reprezentanţă în Dubai şi în Istambul pentru că ne interesează să vină turiştii de acolo”, a declarat Radu Mazăre. Evident, multe dintre aceste promisiuni nu s-au îndeplinit.
Autostrada spre sud, un vis de 70 de ani
Chiar dacă podul din Agigea se va reabilita (deși se pare că mai întâi se va închide, la toamnă, cu totul, pentru mai multe luni), problema traficului din Constanța spre sudul litoralului nu va fi rezolvată. Statul român plănuia, încă din 1940, când Cadrilaterul era în componența României, construirea unei autostrăzi din Constanța spre actualul Kranevo, din Bulgaria. Un astfel de drum dura, potrivit publicaţiei de la acea vreme, nu mai puţin de 12 ore, având în vedere şi faptul că nu toate porţiunile de drum erau asfaltate, ci cel mult pietruite. La acea vreme România includea şi Cadrilaterul, cele două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor, până la semnarea Tratatului de la Craiova, în septembrie 1940, când, la presiunile Germaniei naziste, au fost predate Bulgariei. În 2010, Liviu Costache, director general al CNADNR, afirma că a obţinut avizul Comisiei Trans European Motorway Network pentru includerea segmentului Constanţa-Mangalia-Varna în coridorul IV pan-european de transport, care este finanţat din fondurile structurale ale UE.
„Includerea tronsonului este foarte importantă deoarece degeaba făceam autostradă până la Constanţa, iar aglomeraţia începea după Eforie Nord”, spunea directorul general CNADNR. După ce va fi fost construită, s-ar fi putut ajunge pe autostradă până în Varna. Proiectul a fost susținut de ministrul Transporturilor de atunci, Anca Boagiu, originară din Constanța. Evident, a rămas un simplu proiect.
2016 va fi cel mai bun an pentru litoralul românesc, din punct de vedere al numărului de turiști, din cel puțin ultimul deceniu.
Ruta alternativă (cu albastru), mai puțin aglomerată, de la Mangalia la Cernavodă
