Pieţele marilor oraşe din ţară au fost ocupate sâmbătă de zeci sau sute de tineri care au manifestat contra acordului ACTA împotriva contrafacerii. Temerea principala a protestatarilor din Bucureşti, Cluj, Oradea, Constanţa, Iaşi, Sfântu Gheoghe: posibila dispariţie a site-urilor de descărcat filme şi muzică.
„Sunt un pui de dizident, vreau să folosesc torent“, „Vă rugăm să ne scuzaţi, ne simţim supravegheaţi“, „ACTA ai semnat, unlike ţi-am dat“, „Supraveghere, asta ACTA cere“, au fost printre scandările preferate de tineri.
Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă şi în restul Europei, denunţând atingerile aduse Internetului pe care le conţine, în opinia lor, acordul ACTA împotriva contrafacerii.
Acordul, semnat de 22 de ţări ale Uniunii Europene, inclusiv România, la sfârşitul lui ianuarie, creează norme internaţionale pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor şi este destinat luptei împotriva contrafacerii în general. El este prezentat de opozanţii săi ca o potenţială atingere gravă la adresa libertăţii de exprimare şi a drepturilor utilizatorilor Internetului.
Ce prevede ACTA?
Mai exact, fiecare parte semnatară a Acordului se asigură că legislaţia sa cuprinde proceduri de aplicare a legii care să permită o acţiune eficace împotriva oricărui act de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, care are loc în mediul digital.
Astfel, statele semnatare ale ACTA vor trebui să aplice „sancţiuni juridice eficace“ în cazul distribuirii, importului, radiodifuzării sau televizării, distribuirii unor opere, interpretări sau fonograme, fără respectarea regimului drepturilor de autor.
Unul dintre pasajele din acord care au stârnit foarte nemulţumiri este următorul: „pentru a proteja informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic, fiecare parte prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane care săvârşeşte una din următoarele fapte cu ştiinţă şi fără autorizaţie sau, în cazul sancţiunilor civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe: eliminarea sau modificarea oricărei informaţii privind regimul drepturilor în format electronic; distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere, interpretări, execuţii sau fonograme, ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie“.
De aici s-a iscat temerea că providerii de internet sau cei care oferă servicii de hosting pot fi oricând daţi în judecată pe motiv că au favorizat accesul la un site care este acuzat că încalcă drepturile de autor. Nemulţumirea celor care contestă acordul vine din teama că providerii vor prefera să blocheze o mulţime de site-uri, pentru a nu se trezi daţi în judecată. În acest mod se limitează accesul indivizilor la informaţie, spun contestatarii.
Cei care susţin acordul spun, însă, că acesta nu va afecta legislaţia existentă şi va oferi, în schimb, protecţie creatorilor de conţinut, în faţa nivelului tot mai ridicat de piraterie de pe internet.
