Într-un bloc muzica răsună la maximum, toată noaptea. Ajunși la capătul răbdării, locatarii sună la 112. Un echipaj ajunge, bate la ușă și, dacă are noroc, cineva îi deschide. Uneori nu au noroc și pur și simplu pleacă. Dacă li se deschide, polițiștii le spun proprietarilor că încalcă legea și că trebuie să dea muzica mai încet. „Dă-mi tot chitanțierul de amenzi, pentru că eu nici de-al naibii nu vreau să dau muzica mai încet”, este replica petrecărețului. Polițistul îi dă o amendă și, când își încheie fișa de intervenție, scrie că problema s-a rezolvat. Evident, problema nu se rezolva.
Povestea este reală și a fost povestită de un fost șef al Inspectoratului de Poliție Constanța, Adrian Rapotan, care, alături de actualul comandant al IPJ, Constantin Dancu, și de șeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ, Ciprian Sobaru, au explicat care sunt modificările legislative propuse de ministrul de Interne, Carmen Dan.
Scenariul acțiunii potrivit noii legi
Dacă noua lege, aflată acum în dezbatere publică, va fi aprobată, petrecăreții vor avea probleme mult mai mari decât un chitanțier plin de amenzi. Polițistul va ajunge la prima reclamație și, ca până acum, va aplica, dacă se impune, o amendă contravențională. Dacă problema nu este remediată (se întâmplă deseori ca, după ce pleacă agentul, muzica să fie dată la fel de tare), persoana reclamată riscă amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Mai mult, oamenii legii nu vor mai sta la ușă. „Polițistul are dreptul de a pătrunde într-o locuință sau orice spațiu delimitat, în orice mod, ce aparține sau este folosit de persoane fizică sau juridică, fără învoirea acesteia sau a reprezentantului legal”, a declarat șeful IPJ Constanța, Constantin Dancu, citând din proiectul de lege. „În momentul acela se oprește și muzica, pentru că există un principiu al restabilirii situației anterioare săvârșirii infracțiunii”, a declarat și Ciprian Sobaru. Evident, legea specifică în mod clar motivele pentru care se poate intra pe o proprietate privată. Petrecerile sunt numai un aspect, spune polițistul. Ne-au rugat să ne imaginăm un alt scenariu des întâlnit în realitate: violența conjugală. Un bărbat își bate soția. Oamenii legii vor putea interveni în forță. Practic, de exemplu, vor putea sparge ușa.
Cum puteți ajunge la sediul poliției
„Exista o anumită ambiguitate și un mod de interpretare subiectivă a Legii 61, care îndeplinește trei criterii: este în același timp perimată, desuetă și anacronică. Ea nu mai putea fi aplicabilă. A fost adoptată în 1991, când se vorbea foarte mult de abuzurile care au fost săvârșite de organele de miliție înainte de 1990, și atunci la noi s-a scos închisoarea contravențională. Celelalte țări din Uniunea Europeană au adus instituție închisorii administrative. Onorații noștri parlamentari au spus că nu e cazul la noi. De aici au început să apară fel și fel de probleme, ale căror victime și perdanți este societate civilă și nu poliția”, a spus Rapotan. O normă internă a legii spunea că persoanele în stare vădită de ebrietate nu sunt conduse la sediul poliției. „Păi 90% din cei care fac scandaluri sunt în stare de ebrietate. Dacă polițistul îl ducea, era sancționat pe cale administrativă. Cine era perdantul? Cetățeanul”, spune Adrian Rapotan.
Legea veche spunea că refuzul de a te legitima constituie contravenție. „Cum aplicam legea în momentul în care respectivul nu dispunea de niciun fel de act de identitate la el, spunea că nu știe cum îl cheamă. Legea spunea că nu pot să îl duc la secție dacă nu a săvârșit nimic. Noua legislație spune că pot fi legitimate persoanele care, într-un fel sau altul, i se par suspecte polițistului, nu neapărat dacă a săvârșit o contravenție, o infracțiune.”, spune Rapotan. Cine este dus la secție poate fi ținut în secția de poliție timp de 24 de ore, pentru a i se stabili identitatea. „Nu vorbim de reținerea de 24 de ore, care ține de sfera penalului. Nu există situație în care echipajul de poliție să nu poată conduce la sediul poliției o persoană”, spune Ciprian Sobaru. Nu există obligativitatea ca oamenii să poarte cartea de identitate la el, verificările se fac prin stație sau prin mai multe metode specifice.
„Considerăm că sunt măsuri de bun augur, că era timpul și pentru o astfel de schimbare și sperăm că activitatea Poliției, în relația directă cu cetățeanul, va fi mult mai normală, civilizată și mai simplă“
Ciprian Sobaru, șeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Constanța.
Amenzi mai mari
Sancțiunea pentru refuzul de stabilire a identității a crescut de la 500 la 1.500 de lei. „Acum încercăm să incriminăm tulburarea ordinii și liniștii publice într-o zonă locuibilă. Este un prim pas, eu interpretez actul normativ ca pe o mare reușită, mai ales că aici e vorba și despre dreptul la proprietate. Odată ce contravenționalul se mută în penal, cum e aici cu tulburarea ordinii și liniștii publice de la al doilea act constatat, este un pas, o reușită. Mă bucur că a intrat și o modificare, care a fost trecută cu vederea.
Nu am inventat noi roata
Legile asemănătoare există în mai multe state din Uniunea Europeană. În Ungaria, legea poliției spune că polițistul poate intra în locuință pentru a conduce la sediu pe cei care nu încetează comiterea unei contravenții nici la somația prealabilă a poliției. În Grecia, dacă muzica e dată prea tare într-un bar, de exemplu, polițistul poate confisca obiectele care produc muzica. Cine decide că e muzica prea tare? Urechea polițistului, nu Garda de Mediu, înarmată cu aparate de măsurat omologate, ca la noi. În țările nordice, spune Adrian Rapotan, „conducerea la secțiile de poliție constituie un procedeu sau o metodologie de lucru realizată în derularea atribuțiilor de serviciu ale polițistului, în funcție de aprecierea exclusivă a polițistului asupra situației respective.” Cu alte cuvinte, dacă polițistul suedez sau danez vede pe persoană și i se pare ceva suspect, nu trebuie să mai explice. În contextul în care România a devenit o destinație a migranților, spun polițiștii, o astfel de lege este cu atât mai mult binevenită.
Domnișoară, vă rog să vă legitimați!
Legea nouă poate da naștere și la abuzuri, lucru pe care șefii poliției din Constanța nu îl ascund. Fostul șef al IPJ, Adrian Rapotan, a dat chiar un exemplu: un agent de poliție tânăr vede o fată frumoasă pe stradă. Ca să afle cine e, o legitimează. În teorie, dacă fata refuză, o poate duce la secție. Există însă, spune Constantin Dancu, măsuri care țin în frâu aceste abuzuri. De exemplu, cel care este dus la secție are dreptul să sune o persoană apropiată, la fel cum are dreptul de a fi asistat de un avocat.
Cazul Boureanu
Fostul șef al IPJ Constanța Adrian Rapotan a vorbit și despre mult mediatizatul caz Cristian Boureanu. „Am văzut foarte mulți formatori de opinie, oameni respectabili, cu funcții și în Parlament, care au spus că polițistul nu avea nici un drept să-l legitimeze pe Boureanu, pentru că stătea în partea dreaptă a autoturismului. În contextul în care el își făcea datoria și îl legitima pe conducătorul auto care nu avea nici o problemă, Boureanu a tot adus o serie de jigniri. Prin urmare, polițistul avea tot dreptul să-l legitimeze. Important este că se creează premisele unui act normativ. Nu se oferă niște drepturi în plus polițistului, ci este un act normativ care completează niște acte care sunt puțin depășite la acest moment”, a declarat acesta.
Protecție pentru polițiști
Adrian Rapotan a vorbit și despre protecția polițiștilor. Magistrații și familiile pot primi protecție acum, dacă există date că sunt în primejdie, dar nu și polițiștii. Noua legea prevede o astfel de măsură și pentru ei. Polițiștii sunt în linia întâi și sunt prima țintă a răzbunării infractorilor. Dacă ne referim numai la Constanța, polițiștii au fost agresați, tăiați, li s-au incendiat mașinile, au fost loviți cu autoturismele sau târâți de acestea. Ministrul de Interne, Carmen Dan, a precizat că, în primele şase luni ale acestui an, numărul faptelor de ultraj săvârşite asupra personalului ministerului a crescut cu aproape 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
