Dan Voiculescu a făcut o sesizare la Tribunalul București împotriva conducerii Curții de Apel București, reclamând regulamentul de constituire a completelor de judecată, implicit a celui care se ocupă de dosarul ICA. Demersul poate fi interpretat atât ca încercare de preconstituire de probe pentru a scăpa de o eventuală condamnare, cât și ca o tentativă de intimidare a magistraților, spun specialiștii consultați de RL.
Trebuie spus de la început că sesizarea făcută de Voiculescu nu stopează derularea procesului ICA de la Curtea de Apel București. Instanța se poate pronunța în dosar.
În sesizarea instanței Tribunalului București, Dan Voiculescu, prin apărătorii săi, contestă regulamentul conducerii Curții de Apel București de constituire a completelor de judecată, implicit a completului format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea, pentru continuarea judecării dosarului “Privatizarea ICA- prejudiciu 60 de milioane de euro”. Cei doi magistraţi sunt recunoscuți pentru imparțialitatea lor și celeritatea în judecarea dosarelor.
Specialiștii spun că apărarea lui Dan Voiculescu ar fi apelat la această tactică deoarece, fiind siguri de o condamnare în dosar, ar urmări preconstituirea de probe pentru a avea succes în utilizarea căii extraordinare de atac: cererea de revizuire a condamnării. O cerere de revizuire se judecă de instanța Înaltei Curți, care este obligată să o admită numai dacă cererea se bazează pe o hotărâre definitivă a unei Curți de Apel.
Constituirea nelegală a unui complet de judecată, constatată prin hotărâre judecătorească definitivă, atrage automat după sine anularea (desființarea), în acest caz, a unei eventuale condamnări a inculpaților din lotul ICA-Voiculescu.
Cine va avea curajul să încalce principiul autorității lucrului judecat?
Întrebarea legitimă care se pune este : ce magistrați ar avea curajul să declare nelegal un regulament stabilit, conform legilor în vigoare, de către conducerea Curții de Apel București, implicit constituirea unui complet, care a fost considerată legală de magistraţii Înaltei Curți, prin decizie definitivă.
Dacă s-ar pronunța o astfel de hotărâre judecătorească nu ar fi vorba doar de o sfidare a Înaltei Curți, ci și de nerespectarea principiului autorității lucrului judecat, spun specialiștii.
De ce este “lucru judecat”? Simplu: pentru că modul de constituirea a completului Curții de Apel București, format din Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea, a fost și unul dintre motivele pentru care Voiculescu a cerut la Înalta Curte de Casație și Justiție strămutarea dosarului de la instanța Curții de Apel București.
Instanța Înaltei Curți a respins cererea de strămutare, considerând, între altele, că acest complet a fost legal constituit. Cu alte cuvinte, instanța supremă a consfințit și regulamentul de constituire a completelor, hotărât de conducerea Curții de Apel București. Potrivit legii, nici o altă instanță nu poate admite judecarea unui “lucru judecat” deja – principiu de drept.
Cu toate acestea, apărarea lui Voiculescu încearcă marea cu degetul: a făcut plângere împotriva întregii conduceri a Curții de Apel București, care a stabilit modul de constituire a completelor de judecată.
De ce se poate spune că e vorba de intimidare
Atacarea conducerii Curții de Apel București la Tribunalul București poate fi considerată un semnal de intimidare a magistraților bucureșteni. Tribunalul București se află în subordinea conducerii Curții de Apel București. Fiind subordonată acestei curți, nu are competența de a judeca o astfel de sesizare, competența aparținând unui tribunal de pe raza unei curți de apel din apropiere, respectiv a Curții de Apel Constanța, a Curții de Apel Galați, a Curții de Apel Ploiești și a Curții de Apel Pitești. Hotărârea acelui tribunal poate fi atacată la Curtea de Apel de pe raza sa de competență.Decizia Curții de Apel este definitivă.
Specialiștii spun că apărătorii lui Voiculescu au apelat la această formula pentru a-i intimida pe magistraţii bucureșteni care judecă acum două dosare penale: “ICA- prejudiciu 60 de milioane de euro” și “Șantaj- RCS&RDS, 35 de milioane de euro”. Potrivit specialiștilor, semnalul s-ar putea decoda astfel: "putem să vă atacăm și superiorii, putem obține de la altă Curte de Apel decizie favorabilă prin care putem anula condamnarea la Înalta Curte".
Dacă instanța unei Curți de Apel va fi investită să judece desființarea regulamentului Curții de Apel București de constituire a completelor și va da verdictul așteptat de Voiculescu ( anularea regulamentului de constituire a completelor), este deschisă calea revizuirii unei eventuale condamnări, iar Înalta Curte nu ar putea decât să o admită. Specialiștii spun că este foarte puțin probabil să se adeverească o astfel de ipoteză pentru că nu ar exista magistrați care să-și riște cariera, pensia specială și poate și libertatea, prin încălcarea legilor.
