Fantani arteziene din marmura, podea incalzita discret, abajururi si lumini ca-n filmele SF, camere de luat vederi in fiecare coltisor, canapele si fotolii numai din piele naturala, precum si un adapost antiaerian „de luxe”. Nu este planul vilei vreunui om de afaceri sau baron local. Constructia monumentala, masiva, din otel si sticla care seamana izbitor cu un ziggurat al Babilonului este sediul Regiei de Apa Iasi, construit din bani publici la comanda fostului sau manager Gheorghe Nichita, actual primar de Iasi si vicepresedinte national al PSD. Nu mai putin de 3 milioane de euro platite de ieseni au intrat in sediul RAJAC, a carui constructie s-a intins pe trei ani, timp in care pretul apei de la Iasi a devenit unul dintre cele mai piperate din Romania, cetatenii fiind obligati de „camarilla” de partid sa plateasca pana si apa de ploaie care vine de la Dumnezeu…
Luxul ziguratului din Copou
„Trebuie asigurate conditii optime angajatilor, care sa fie generatoare de randament si solutii tehnico-economice competitive”, justifica Ioan Toma, actualul manager al RAJAC, constructia faraonica din banii iesenilor. Cele 3 miliarde de lei cat au intrat in noul sediu al Regiei de Apa Iasi depasesc valoarea investitiilor facute in reabilitarea retelelor de distributie a apei intr-un an intreg. Luxul ziguratului din Copou depaseste de departe orice sediu de banca sau alte sedii de regie din Moldova. Dupa usile masive din metal si sticla, ziaristii invitati „pe spranceana” la inaugurarea palatului au fost intampinati de o fantana arteziana imbracata in marmura, de trepte de granit lustruit cu atentie, de camere de luat vederi menite sa descurajeze si cel mai fanatic atentator. Usi cu geamuri securizate la casierie, adapost antiaerian, sistem de alarma impotriva incendiilor, sensibil si la fumul de tigara, mii de spoturi luminoase incastrate in tavanul fals, usi si mobilier din lemn masiv si piele naturala la etajele superioare sunt menite sa asigure confort si siguranta de „nababi ai banului public” pentru cei 250 de angajati ai regiei care vor lucra aici.
Licitatii trucate
Palatul din Copou ascunde o afacere dubioasa cu licitatii trucate „made in PSD”. O investitie apreciata initial la 55 miliarde de lei s-a transformat in numai doi ani intr-o afacere de 103 miliarde de lei. Un raport, dosit bine acum, al Curtii de Conturi Iasi arata in urma cu cateva luni marile „artificii” financiare instrumentate pentru a se ridica ziguratul din Copou. Jaful de la RAJAC a demarat in 2002, cand la carma regiei nu era nimeni altul decat actualul primar PSD, Gheorghe Nichita, iar la carma Consiliului Judetean Iasi (forul care are in subordine regia – n.r.) era acelasi fruntas PSD Lucian Flaiser ca si acum. In urma cu trei ani regia a facut un proiect care prevedea consolidarea a doua corpuri de cladire, demolarea altuia si construirea din temelii a unui al patrulea. Conducerea RAJAC a organizat o licitatie la care au prezentat oferte trei consortii. Licitatia a fost adjudecata de un consortiu format in principal din „Moldoconstruct” SA si „Iasicon” SA, firme care au obtinut majoritatea licitatiilor pentru lucrari din banii publici in timpul guvernarii Nastase-Solcanu-Nichita. Consortiul de partid s-a angajat sa predea noul sediu la cheie in doi ani si jumatate contra sumei de 55 miliarde de lei. „Sediul nostru de atunci era complet inadecvat pentru desfasurarea activitatii noastre. Cladirile aveau 70 de ani. Apoi un sediu adecvat era important si pentru imaginea noastra. La sediul asta nu mai lucram 30-40 de ani”, a explicat la inaugurare Ioan Toma necesitatea investitiei faraonice.
Robinetul milioanelor de euroi
Dupa o jumatate de an de la semnarea contractului, intre regie si constructor a fost incheiat un act aditional prin care in recapitulatia situatiilor de lucrari s-au adus corectii, impuse de modificarea legislatiei in domeniul fiscal. Un alt act aditional la contract a fost incheiat si in ianuarie 2004. Dupa doi ani de lucru si jumatate din investitie terminata, cu cateva luni inainte ca PSD sa piarda puterea, in august 2004, conducerea RAJAC Iasi a luat o decizie cruciala. Printr-un nou act aditional valoarea contractului a fost dublata. Regia s-a angajat sa plateasca constructorului pentru lucrari suma de 103 miliarde de lei, fata de 55 miliarde de lei contractate initial prin licitatie. Legislatia in vigoare arata ca pentru aceasta suplimentare de fonduri trebuia organizata o alta licitatie. Nu s-a mai facut niciodata. S-a mers pe eludarea legii, PSD crezand orbeste in victoria alegerilor.
Ilegalitate recunoscuta
„Daca se apreciaza ca valoarea contractului ar creste cu peste 50%, este obligatorie organizarea unei noi licitatii. Aici ne putem opri cu orice discutie, indiferent care ar fi justificarea avansata de autoritatea contractanta. Se poate interpreta ca s-a scos la licitatie cu buna stiinta lucrarea la o valoare mai mica pentru a putea fi adjudecata de o anumita firma. Oricum, acestea sunt aspecte care nu se pot clarifica decat dupa o analiza atenta a tuturor actelor referitoare la lucrare”, a explicat Constantin Iatco, directorul Camerei de Conturi Iasi. Conducerea RAJAC Iasi recunoaste ilegalitatea, dar da linistita din umeri, stiindu-se infailibila in capitala PSD a Romaniei. „Aici am gresit. Dar ce era sa fac? Cand am ajuns la 50% (crestere a valorii contractului – n.r.) solutia ca sa respect legea era sa fac licitatie. Eram la etajul 3 cu lucrarile. Cine imi raspundea de cum functioneaza instalatiile, daca ar fi castigat altul? Dupa lege era clar, dar ce iesea? In afara de chestia asta pe care mi-am asumat-o si raspund de ea, totul este in regula”, a declarat ziaristilor prezenti la inaugurarea sediului RAJAC Iasi managerul Ioan Toma. Ce inseamna pentru RAJAC Iasi pretul cladirii? Nici mai mult, nici mai putin de 5,4 milioane de metri cubi de apa. La pretul cel mai mare din Romania, cu cat beau iesenii apa chioara: 19.078 de lei metrul cub. Numai ca iesenii platesc si „taxa pe apa pluviala”, respectiv apa de ploaie, pe care Dumnezeu o da pe pamant si pentru care regia ieseana transpira din rasputeri… Oare cat mai joaca PSD tontoroiul pe masa portocalie?
