Ion Mihai Pacepa, fostul sef al spionajului extern romanesc, a luat atitudine, printr-un articol publicat in cotidianul "Wall Street Journal", impotriva preluarii de catre statul american si sindicatul United Auto Workers (UAW) a gigantului auto General Motors, aflat in faliment.
In materialul intitulat "Ce am invatat ca tar al automobilelor", Pacepa aminteste de soarta si de "succesul" industriei auto sub managementul de stat din fostul bloc comunist.
Cand Ceausescu a decis, la jumatatea anilor ’60, ca doreste o industrie producatoare de masini, proiectul a fost pus rapid in functiune, iar Pacepa, ca sef a directiei de spionaj industrial, a fost numit responsabil. "Ceausescu m-a insarcinat cu medierea achizitionarii unei licente pentru productia unui automobil de mici dimensiuni de la un constructor occidental, urmand apoi a fura tot ce ar fi fost necesar pentru productia automobilului", scrie Pacepa despre preluarea de catre Romania a licentei Renault 12, precizand ca alegerea a fost facuta de Ceausescu pentru ca firma Renault era detinuta de statul francez si, mai ales, pentru ca modelul 12, uzat moral, era cea mai ieftina licenta. "Numai buna pentru idioti", ar fi declarat Ceausescu la alegerea modelului, aratand, dupa cum subliniaza Pacepa, ce gandea despre poporul roman. "Prea luxoasa pentru idioti", ar fi revenit Ceausescu cand a vazut primul automobil produs in Romania.
O serie de accesorii au fost eliminate si, in cele din urma, masina de serie romaneasca a sfarsit prin a fi mai slab dotata decat deja modestul model Renault 12. "Perfecta pentru idioti", a declarat Ceausescu, aproband in cele din urma proiectul, care nu avea insa sa obtina nici un fel de succes la export, scopul urmarit de dictator.
Pentru a rezolva aceasta doleanta, Pacepa este insarcinat cu proiectul Oltcit, care, in ciuda implicarii Citroën, avea sa piarda miliarde. Motivul: pentru a economisi valuta, Ceausescu a decretat ca piesele pentru Oltcit sa fie produse la cele 166 de fabrici din Romania. Coordonarea productiei a 166 de fabrici reprezenta o sarcina monumentala chiar si pentru cei mai maturi producatori de automobile din lume, iar in cele din urma sarcina s-a dovenit a fi imposibila pentru birocratia romana, care se facea ca munceste si era platita asijderea.
Fostul sef al spionajului extern, care a tradat Romania comunista cerand azil politic in SUA in 1978, aminteste si de alte proiecte auto ineficiente, precum Trabantul est-german sau Jaguarul in perioada in care producatorul britanic era detinut de stat. "Productia de automobile si interferentele guvernamentale nu se amesteca bine", concluzioneaza Pacepa, facand apel la administratia americana, la Congres si la americani sa analizeze cu atentie istoria si sa nu lase industria auto americana sa ajunga precum Dacia, Oltcit sau Jaguar.
