Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, joi, că Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă privind interceptările şi vineri seară, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Executivul o va adopta, transmite Agerpres. „Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă, a făcut-o împreună cu Parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT şi DNA. Mâine avem CSAT şi mâine seara Guvernul va adopta această ordonanţă de urgenţă”, a spus Prună, la Palatul Victoria.
„Nu este rolul acestei ordonanţe de urgenţă să detaşeze efectiv procurori. Eu sper ca imediat după adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă să fim în măsură să avem un corp de poliţie judiciară, un corp redus, care să fie la dispoziţia procurorului şi care să fie elementul uman pe care îl reclamă Curtea Constituţională în folosirea acestei infrastructuri”, a declarat Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a punctat, însă, faptul că punerea în acord a legislaţiei existente cu decizia Curţii Constituţionale vine şi cu nişte costuri. „Ceea ce facem prin OUG este ca la acest moment să punem în acord ceea ce avem ca legislaţie cu cerinţa Curţii Constituţionale, cu ceea ce avem şi ceea ce avem la acest moment este exclusiv infrastructura SRI”, a afirmat Prună.
Întrebată de ce nu a pus OUG în transparenţă decizională, ea a răspuns că nu a existat timp pentru acest lucru şi nu a existat un draft al ordonanţei decât joi la prânz, având în vedere că decizia Curţii Constituţionale a fost făcută publică miercuri după-amiază. „A trebuit să vedem decizia, să ne uităm în elementele ei de detaliu şi numai azi la prânz am avut o versiune care putea fi comunicată. Am considerat ca ministru că nu am această obligaţie şi (…) mi-am luat riscul de a nu o pune în transparenţă decizională, pentru că urmează să primesc un aviz al CSM, deci tehnic vorbind ea mai poate fi modificată şi urmează, desigur, să primim şi un aviz al CSAT”, a explicat Prună.
Aceasta a arătat că în mod normal ordonanţa ar trebui să fie pusă în transparenţă decizională după ce va avea şi avizul CSAT, însă dată fiind urgenţa, nu va fi timp. „Aş putea să o pun pentru 5 minute probabil mâine seară, dar nu ar fi serios şi suficient”, a mai spus ministrul. Raluca Prună a subliniat, însă, că ordonanţa aduce „exact ceea ce este necesar” pentru ca activitatea de urmărire penală să nu fie afectată „absolut deloc”, respectându-se şi decizia Curţii Constituţionale.
Întrebată despre poziţia CSM cu privire la ordonanţă, Prună a răspuns că are motive să creadă că punctul de vedere al acestuia este unul pozitiv. „CSM a dat azi o poziţie, dar pentru că sunt la şedinţa de guvern de la ora 15,30 mărturisesc că nu o cunosc. Este un punct de vedere consultativ, dar am discutat cu membri din CSM (…) şi am motive foarte bune să cred că nu puteau da decât un punct de vedere pozitiv”, a menţionat demnitarul.
Ea a precizat că România se află astăzi în situaţia în care nu are altă infrastructură în materie de interceptare a comunicaţiilor decât cea de la SRI, soluţia fiind folosirea acesteia cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea celor de la Serviciul Român de Informaţii şi cu intervenţia exclusivă a procurorului şi a poliţiei judiciare.
Comisia 1 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit proiectul de OUG privind interceptările, iar punctul de vedere cu observaţii a fost transmis Ministerului Justiţiei, au declarat pentru Agerpres surse judiciare. Aceleaşi surse au susţinut că proiectul de OUG a fost discutat în Comisia 1 din cadrul CSM, alcătuită din mai mulţi membri ai Consiliului, fiind însuşit textul actului normativ. Punctul de vedere a fost înaintat la Ministerul Justiţiei, împreună cu câteva observaţii minore, de formă, şi care nu vizează fondul modificărilor, au adăugat sursele citate.
Potrivit acestora, în cadrul analizei, Comisia CSM a avut şi o opinie exprimată de Direcţia Legislaţie din cadrul instituţiei. Sursele au mai spus că actul normativ va fi înaintat şi Plenului CSM, pentru a emite avizul consultativ. Plenul CSM are şedinţă programată pentru 17 martie.
Un draft de proiect de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, elaborat după decizia CCR privind interceptările, prevede că procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei. Pentru realizarea activităţilor, se arată în proiect, procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea datelor şi informaţiilor colectate.
Potrivit proiectului, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.
De asemenea, se prevede în proiectul de OUG, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală. Totodată, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
De asemenea, în proiect se prevede completarea legii referitoare la organizarea şi funcţionarea SRI. Astfel, modificările vizează că pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul National de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. În acelaşi timp, se prevede în draft, ”la cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice, în scopul executării supravegherii tehnice”. Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare, mai prevede proiectul de OUG.
