Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, s-a declarat miercuri seară fără răspuns în privinţa modului în care Ordonanţa 55, menită să lase membrii consiliilor de supravegehere a Comisiilor de valori mobiliare, pensii private şi de asigurări fără 85% din sumele compensatorii primite, a ajuns, prin forma publicată în Monitorul Oficial (MO), să afecteze zeci de mii de angajaţi cu funcţii de conducere de la stat sau de la privat în cazul în care aceştia ar primi asftel de plăţi.
Zaharescu a respins ipoteza unei erori guvernamentale la elaborarea actului legislativ, aţintindu-şi degetul spre funcţionari publici, fie ai Secretariatului General al Guvernului (SGG), fie ai Ministerului Finanţelor.
„În mod normal, ar trebui să ajungă la SGG, de la SGG la Monitor. (…) Dacă aş şti măcar pentru ce o persoană, un angajat de la Ministerul de Finanţe sau din altă parte ar fi modificat acolo, şi-ar fi permis să modifice de la înălţimea unui premier care semnează pe ordonanţă… n-am nici un răspuns”, a dat din umeri miercuri seară Andrei Zaharescu. „Ea (ordonanţa, n.r.) a ieşit într-o anume formă. Că s-a modificat pe parcurs, bun – o să vedem cine, unde şi aşa mai departe”, a spus Zaharescu.
Cine putea modifica ordonanţa?
Există două trasee posibile spre Monitorul Oficial pe care le poate urma o ordonanţă a Guvernului. In cazul în care acesta în şedinţă nu a convenit modificarea propunerii discutate, actul merge la SGG, iar de aici mai departe pentru publicare la Monitorul Oficial. Dacă Guvernul, dimpotrivă, convine modificări, proiectul se întoarce la ministerul iniţiator. Acesta aduce schimbările iar apoi, dacă actul nu are schimbări suplimentare faţă de cele convenite şi dacă nu sunt necesare alte avize, merge de asemenea la SGG iar apoi la MO. De aceea , menţionarea de către Zaharescu a unui funcţionar al Finanţelor poate semnifica că acesta act a fost reîntors de către Guvern către Finanţe, unde posibil a fost modificat mai mult decât era cazul.
Scenariile erorii sau modificării intenţionate
Există şi posibilitatea ca Guvernul să fi formulat greşit ordonanţa în urma unei erori legislative. Cum primul paragraf făcea referire la Autoritatea de Supraveghere Financiară este posibil să se fi considerat de la sine înţeles că şi al doilea paragraf, ce prevedea impozitarea cu 85%, se referă tot la această instituţie.
Ideea unei intenţii a Guvernului privind intoducerea impozitării agresive a salariilor compensatorii suplimentare este o a treia variantă. Dorinţa Guvernului de a amputa sumele pe care directorii firmelor de stat şi le acordă drept compensaţii cu largheţe la părăsirea companiilor nu e nouă. La începutul lunii iunie, deci cu câteva zile înainte de adoptarea ordonanţei, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta, spunea că Guvernul intenţionează să dea o OUG prin care salariile compensatorii primite de cei care au lucrat în companii de stat să fie impozitate cu 85%.
Nu ar fi prima eroare
Nu este prima dată când Monitorul Oficial este implicat în astfel de erori. Un caz similar a avut loc în vara anului trecut şi a privit o decizie a Curţii Constituţionale ce a apărut amputată în jurnalul oficial.
Astfel, o frază cheie din o decizie a Curţii Constituţionale a României privind cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care ar trebui luaţi în calcul la stabilirea cvorumului la referendumul pentru demiterea preşedintelui, a dispărut din Monitorul Oficial.
Pe de altă parte, Guvernul şi-a făcut un obicei din a căuta vina pentru anumite situaţii neplăcute în rândul funcţionarilor. Virgil Voineag fost şef al Statisticii a fost demis de guvern pentru că ar fi raportat estimări ale PIB considerabil mai mici decât cifrele din prognozele anterioare, iar primarii au fost făcuţi la începutul acestui an singurii responsabili pentru majorarea taxelor locale, decisă de Guvern.
