Grupul de experti la nivel inalt, insarcinat anul trecut de Comisia Europeana sa faca recomandari pentru a elimina cauzele crizei, recomanda crearea unui organism de supervizare financiara la nivelul intregii Uniuni.
Raportul elaborat de cei opt experti in finante, mandatati in octombrie anul trecut de executivul UE sa caute si sa elimine elementele sistemice ce au determinat criza financiara, afirma ca solutia pentru evitarea unei reeditari a crizei este infiintarea unei noi agentii europene, care sa supravegheze institutiile financiare din spatiul UE, fie ele banci comerciale, de investitii, fonduri de pensii sau societati de asigurari.
Consiliul European privind Riscurile Sistemice (CERS), cum ar urma sa fie numit, nu va fi administrat de un set unic de reguli si nici nu va fi superiorul organismelor de supraveghere financiara la nivel national. Pentru a obtine sustinerea statelor UE care au semnalat ca nu accepta sa cedeze acest element de suveranitate, cum ar fi Marea Britanie sau Romania, grupul de experti condus de fostul guvernator al bancii centrale franceze, Jacques de Larosière, recomanda ca CERS sa aiba ca principala sarcina identificarea timpurie a riscurilor din sistemul financiar transfrontalier, indeplinind totodata rolul de mediator intre partile – state sau companii – care intra in conflict in activitatile financiare transfrontaliere.
Concomitent o retea descentralizata – Sistemul European al Supervizorilor Financiari – ar coordona zilnic activitatile organismelor nationale de supraveghere financiara, care vor continua sa-si exercite autoritatea. CERS nu va fi insa lipsit de puteri, pentru ca, in viziunea expertilor echipei lui de Larosière, el va fi format de oficiali si inalti functionari din organismele financiare europene deja existente. Presedintele Consi-liului ar urma sa fie presedintele Bancii Centrale Europene (BCE). Membrii CERS ar urma sa fie oamenii aflati deja in consiliul BCE, un comisar european si presedintii celor trei asa-numite "comitete de nivel 3", care supravegheaza din 2003, dar fara prea multe parghii, activitatile bancare, de asigurari si pietele de valori mobiliare.
Propunerile echipei lui de Larosière vor fi discutate la summitul european din luna martie, insa multe state, intre care si Romania, ar putea avea obiectii. Italia, spre exemplu, s-a pronuntat deja pentru un organism mult mai puternic si un set de reguli unic. In tabara diametral opusa s-au remarcat Romania si Marea Britanie, care nu doresc sa cedeze deloc din puterile si independenta organelor de supraveghere nationale. Presedintele Basescu declara in octombrie anul trecut ca "Romania va respinge energic orice incercare de creare a unei astfel de autoritati la nivel european". Pe langa pozitiile oficial deja cimentate, sunt alte voci care considera ca solu-tia pentru prevenirea unei reeditari a crizei se afla la nivel global, nu european.
