Mitzura Arghezi va fi înmormântată, joi, lângă părinţii ei, Tudor şi Paraschiva Arghezi, în curtea Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărţişor”.
Însă, o sursă din Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a declarat pentru ziarulring.ro, că Mitzura Arghezi şi-a amenajat cavoul ilegal. „Mitzura, în mod samavolnic, a alăturat un mormânt în care a zis să fie şi ea îngropată. Treaba este cam ilegală, în sensul că poetul a spus: «Să mă îngropaţi lângă soţia mea». Deci, acolo a fost numai pentru Tudor şi Paraschiva Arghezi, nu şi pentru copiii lor. Mitzura a făcut o chestie ilegală construind mormântul acela”, a spus sursa citată.
Citeşte şi: Ce i-a spus Tudor Arghezi fiicei lui, Mitzura, înainte ca ea să devină actriţă
În testamentul poetului Tudor Arghezi nu scrie că cei doi copii ai săi, Mitzura şi Baruţu Arghezi, pot fi înmormântaţi în curtea casei, ci doar că aceştia moştenesc parterul casei şi livada, potrivit muzeografului la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Marieta Mihăiţă, citată de ziarulring.ro.
Cu toate acestea, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a spus că îi vor respecta dorinţa Mitzurei Arghezi. „La ora 12.30, va fi slujba la biserică, iar înmormântarea, în curtea casei de la Mărţişor. Mitzura Arghezi s-a îngrijit să-şi facă acolo un mic cavou şi îi vom respecta dorinţa din actul de donaţie. Aşa cum au fost respectate dorinţele lui Tudor Arghezi, aşa va fi respectată şi dorinţa Mitzurei ca moştenitoare a scriitorului”, a declarat Cristescu pentru ziarulring.ro.
Citeşte şi: A murit Mitzura Arghezi
Fiica poetului Tudor Arghezi, Mitzura Arghezi, a murit la vârsta de 90 de ani, într-un spital privat.
Mitzura Arghezi a fost aleasă de două ori în funcția de deputat român, în legislaturile 1996-2000 și 2000-2004, pe listele partidului PRM.
Între anii 2005-2010, Mitzura Arghezi a fost membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din partea aceluiași partid.
Totodată, fiica poetului Tudor Arghezi a jucat în peste 100 de piese de teatru și 18 filme, între care se numără: „Doi vecini” (1958), „Furtuna” (1960), „Titanic vals” (1964), “Mihai Viteazul” (1971), „Facerea lumii” (1971), „Hyperion” (1975), „Drumul oaselor” (1980), „Grăbește-te încet” (1981), „Secretul lui Bachus” (1984), „O clipă de răgaz” (1986) şi „Secretul lui Nemesis” (1987).
