Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a anunțat luni, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, că solicită demiterea șefului Gărzii de Mediu din județ, Marius Triță, pentru faptul că nu și-ar fi făcut datoria în ceea ce privește depozitul de deșeuri de la Pata Rât, infornează Agerpres.
''Pentru că am constatat și în urma raportului de control făcut de Direcția de control a Ministerului mediului, raport de control care mi-a fost prezentat în urma controlului pe care l-am solicitat acum trei săptămâni la Garda de mediu Cluj, azi cer public comisarului general al Gărzii de mediu demiterea comisarului șef de la Cluj. (…) Asta pentru că am considerat, și în urma raportului Corpului de control, dar și în urma realității de astăzi, că Garda de mediu, care ar fi trebuit să dea și mai multe amenzi, să fie extrem de vigilentă și să apere cetățeanul din Cluj, nu a făcut lucrul acesta, cu toate că legea îi dădea voie'', a spus Grațiela Gavrilescu.
Ministrul mediului a afirmat că județul Cluj are cele mai multe probleme legate de mediu, în special cu rampa de gunoi de la Pata Rât.
''Pata Rât e un depozit care și-a sistat activitatea în 2010, care trebuia de foarte mult timp să fie închis. (…) Ne aflăm într-un județ care a întrecut județul Brașov, pentru că județul Brașov a început să se conformeze și să înceapă să demareze toate procedurile de închidere a depozitelor și de funcționare a SMID. Este județul cu cele mai multe probleme. (…) Sunt 6 depozite neconforme, care trebuie închise și la două dintre ele nici n-au început lucrările. La Pata Rât nici nu mai stăm de vorbă. (…) Este inadmisibil ca de aproximativ 7 ani de când am dat sistarea pentru acest depozit să nu se fi făcut nimic. Dimpotrivă, dacă a fost o mică ploaie sau mai mare, tot levigatul să-l vedem că va ajunge cumva, undeva în viitor, chiar în stradă. Cred că autoritățile locale, în special Consiliul Județean, nu are nici un pic de responsabilitate. Cred că măsurile pe care trebuiau să le întreprindă trebuiau să le facă demult. Și dacă nici acum în al 12-lea ceas nu se vor trezi, atunci cred că problemele vor fi de altă natură'', a completat Grațiela Gavrilescu.
Ea a mai spus că ''orice leu pe care România îl va scoate pentru neîndeplinirea sarcinilor de mediu se va repercuta asupra autorităților publice locale'' care nu și-au făcut treaba, pentru că e nefiresc să plătească alte județe pentru ceea ce nu se face la Cluj.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, nu a participat la întâlnirea cu Grațiela Gavrilescu, deși aceasta spune că l-a invitat, dar a fost prezent vicepreședintele Vakar Istvan.
''S-a făcut o analiză a stării proiectului, care este în întârziere. Normal că trebuie să ne asumăm acest lucru. Asta este. Explicații există, deoarece legislația este stufoasă. (…) Trebuie să-i dau, totuși, dreptate doamnei ministru, fiindcă trenează de foarte mult timp (…) și e și această criză a levigatului care a apărut în urma alunecării de teren'', a spus Vakar Istvan.
Grațiela Gavrilescu, însoțită de specialiști din Ministerul Mediului, a verificat, luni, modul în care autoritățile clujene gestionează situația depozitelor de deșeuri. De asemenea, ea a avut discuții, la Prefectura Cluj, cu autoritățile județene și cu reprezentanții instituțiilor de mediu din județ, ai DSP Cluj, ai ADI Cluj-Napoca și ai ABA Someș-Tisa privind problema depozitului de deșeuri Pata Rât, dar și alte aspecte importante de mediu.
