Nota de plată a majorărilor salariile de care au beneficiat parlamentarii şi unii bugetari va fi achitată de toţi românii, prin creşterea de aproape 10% a preţului la carburanţi, care se va reflecta în scumpiri la toate produsele şi serviciile.
Un proiect de ordonanţă privind modificarea Codului Fiscal, redactat pe picior, cu greşeli de ortografie, a fost postat pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Potrivit autorilor notei de fundamentare, Uniunea Europeană este o ţară: “România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preț, mult peste țările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană și Olanda, , dar și peste țări precum Austria, Italia, Polnia, Bulgaria”.
Draftul de act normativ arată că România va sări în aer din punctul de vedere al preţurilor şi tarifelor. Concret, se propune creşterea accizei la un nivel care va duce preţurile la carburanţi la o valoare cu 45 de bani mai mare decât în prezent. Adică nu departe de valoarea pe care o înregistra în 2016, înainte ca Liviu Dragnea să anunţe cu surle şi trâmbiţe eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi pe litru care fusese introdusă de fostul premier şi preşedinte al PSD Victor Ponta.
Explicaţii care se bat cap în cap
Dincolo de efectul imediat, explicaţiile din nota de fundamentare sunt de-a dreptul halucinante. Practic, toată argumentaţia este construită pe ideea că la benzină și motorină, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, obţinute luând în calcul cursul leu/euro publicat în prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016, sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislația Uniunii Europene. “Astfel, în situația în care cursul leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ar depăși valoarea de 4,62 lei/euro, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România pentru benzină și motorină ar deveni inferioare nivelurilor minime ale accizelor prevăzute de legislația Uniunii Europene pentru aceste produse accizabile”, se arată în document.
Apoi, raţionamentul ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, acelaşi care încă din prima zi de ministeriat a şocat România declarând că pilonul II de pensii ar trebui naţionalizat, suferă de o fractură logică. În primul rând, în nota de fundamentare se susţine că preţurile carburanţilor au fost ţinute jos pentru ca şoferii români să nu fie tentaţi să alimenteze din alte ţări. “Scăderea nivelului accizelor pentru benzine și motorine a vizat în principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil în alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din țara noastră, și prin urmare aveau prețuri la pompă mai scăzute”, menţionează Ministerul Finanţelor.
Se majorează ecartul faţă de Bulgaria
Oficialii guvernamentali constată, în urma unei noi analize, că România are printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor din UE: “Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preț al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) și al treilea cel mai mic preț pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) și Bulgaria (0,961 euro/litru)”.
Or, dacă România măreşte accizele, preţul la pompă va fi şi mai mic peste Dunăre, aşa că românii din sudul ţării vor fi şi mai tentaţi să alimenteze la bulgari (mai puţin în Luxemburg). Adică se va produce exact fenomenul pe care tot guvernanţii susţineau cu câteva rânduri mai sus mai sus că ar fi vrut să-l contracareze.
De fapt, motivul pentru care Executivul vrea să scumpească benzina şi motorina este unul mult mai simplu, şi anume că nu prea mai sunt bani la buget, după toate majorările de salarii şi pensii din ultima perioadă. Şi Ministerul Finanţelor recunoaşte acest lucru, în aceeaşi notă de fundamentare a proiectului de act normativ: “Din analiza comparativă a încasărilor din accize aferente semestrului I al anului 2017, față de semestrul I al anului 2016 a rezultat faptul că în primul semestru al anului 2017, încasările din accize aferente produselor energetice au scăzut cu 767.633.796,55 lei. Deși în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut față de semestrul I al anului 2016 cu 253.078,18 mii litri, iar cel de benzină fără plumb a crescut cu 58.854,08 mii litri, încasările au scăzut cu 634.348.226,27 lei, respectiv 23.661.683,68 lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2035,4 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri, precum și scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată”. Adică exact reducerile de taxe cu care s-a lăudat la finele anului trecut majoritatea PSD din Parlament, condusă de Liviu Dragnea.
Bugetul, într-o situație imposibilă
Acest lucru este confirmat şi de economişti. “E decizia Guvernului, care arată o inconsistenţă în politici, de vreme ce reintroduc taxe care la începutul anului fuseseră eliminate. Asta pentru că situaţia bugetului este foarte complicată, ca să nu-i spunem imposibilă – la venituri avem nerealizări de 5,1 miliarde, iar cheltuielile de inventiţii au scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, au crescut foarte mult cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială”, a declarat pentru România liberă preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. El a precizat că impactul asupra inflaţiei anuale va fi de 0,3 puncte procentuale.
Asupra presiunii pe inflaţie a insistat şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. "Ne va afecta. Deci, va împinge inflația în sus. Deocamdată nu am introdus-o, că e discuție încă. V-am precizat de multe ori că introducem în datele de prognoză informațiile care au un grad ridicat de certitudine. Discuțiile le lăsăm la capitolul discuții, eventual domeniul riscurilor. Acolo ați văzut, la riscuri? Politica fiscală și politica salarială, riscuri să împingă inflația în sus", a spus el.
