Efectele industrializării agriculturii se văd tot mai pregnant. Cel mai bun exemplu este legat de scandalurile ultimelor zile. Precum carnea de curcan cu posibile urme de antibiotic. Primele date arată că această carne, ajunsă în Germania, ar proveni din România, cu toate că autorităţile au infirmat orice problemă, cel puţin după controalele efectuate la ferme de curcani din judeţul Braşov.Ultima săptămână a fost dominată, în schimb, de scandalul laptelui cu aflatoxină, depistat în câteva ferme şi fabrici din România.
Să fie însă ţara noastră „paria” agricolă a Europei? Nici pomeneală! Iată un alt scandal, de data asta legat de fructe, legume şi zarzavaturi, toate produse în diverse ţări din Europa. Un avertisment difuzat de Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară se referă la concentraţia mare de pesticide din salata verde, căpşuni sau piersici. Mărfuri care se găsesc în pieţele de pe tot continentul. Astfel, concentraţia de pesticide este între 5,3% la ovăz şi 1,8 % la piersici.
Agricultura tradiţională, în creştere
Aşa cum se exprimă profesorul doctor Ioan Rotaru, prorectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, cetăţenii Europei, dar şi statele îşi pun azi tot mai clar problema anomaliilor în ceea ce înseamnă agricultura de tip industrial. „Există azi semne bune. Se acordă importanţă tot mai mare cercetării ştiinţifice, pe plan european, dar şi produselor regionale, tradiţionale, ca o contracarare a industriei agricole”, spune prorectorul de la USAMV Cluj. Acelaşi specialist spune că, în viitor, se va pune accent mai mare pe echilibrul între agricultură şi mediu, „după ce ne-am otrăvit apele şi solurile”. Când va fi însă mâncarea noastră eliberată de chimicale? Specialistul nu e prea optimist, referindu-se la viitorul apropiat.
„Ploaie” de controale în toată ţara
Unii se pot întreba totuşi cum de tocmai acum a izbucnit în România scandalul alimentelor pline de toxine. Un posibil răspuns l-a dat chiar premierul Victor Ponta: „În ultima lună şi jumătate, ANSVSA, declanşând controale, a călcat pe un muşuroi extrem de mare de interese şi nereguli, şi e bine că se constată şi se iau măsuri, şi voi susţine în continuare cele mai radicale măsuri împotriva celor care nu respectă standardele”. Pe de altă parte, Ponta a reproşat Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare că, din punct de vedere al informaţiilor, nu ar fi gestionat mediatic problema neregulilor.
„Riscăm să cădem într-o panică naţională şi europeană şi să constatăm că nimic nu mai putem să consumăm”, a spus Victor Ponta. E şi motivul pentru care premierul a vorbit despre „reorganizarea conducerii ANSVSA”. Şeful instituţiei, Mihai Ţurcanu, şi-a dat demisia iar în locul acestuia va fi numit Viorel Andronie, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari.
Pagube pentru producătorii români
Panica populaţiei se poate traduce, în cazul producătorilor agricoli români, prin scăderea vânzărilor cu aproximativ 5%, cel puţin pe piaţa internă, în ultima săptămână, în cazul laptelui şi al cărnii de pasăre, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Agricultură. A fost practic o nouă lovitură pentru agricultori, în condiţiile în care vânzările lor s-au diminuat, în ultimii trei ani cu 25%, din cauza puterii scăzute de cumpărare a oamenilor din ţara noastră, dar şi a nivelului mare al taxelor, mai ales al TVA.
Dezbateri europene pe teme agricole
La ora aceasta, Parlamentul European este pe finalul dezbaterilor privind Politica Agricolă Comună pentru perioada 2014-2020. Un punct important este acela legat de propunerea limitării subvenţiilor pentru fermele agricole mamut din Europa, spune Willy Schuster, co-preşedinte al „Ecoruralis”, asociaţie care promovează agricultura ecologică şi fermele tradiţionale din România. Una dintre propuneri este ca plafonul de subvenţionare a marilor ferme agricole europene să fie la cel mult 800.000 de euro pe an, spune Willy Schuster. „Acesta poate fi un semnal clar despre o altă viziune, de viitor, asupra modului în care se va face agricultură în Europa”, speră interlocutorul la vremuri mai bune pentru produsele tradiţionale. „Mâncarea noastră trebuie să fie ca un medicament”, defineşte Willy Schuster întoarcerea la natură. România are, în această privinţă, un avantaj cert dacă ne gândim la cele 4,7 milioane de gospodării tradiţionale de la noi. E şi motivul pentru care adesea se spune despre ţara noastră că este singura din Europa care mai are ţărani autentici. Rămâne ca şi mâncarea din farfuria noastră să fie la fel…
