DIICOT va cere ridicarea imunității foștilor miniștri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea în dosarul Rompetrol II, susțin surse judiciare. Documentele ar putea fi înaintate luni președintelui Klaus Iohannis, care, potrivit Constituției, decide urmărirea penală a miniștrilor sau foștilor miniștri care nu sunt parlamentari. Este posibil ca urmărirea penală să se extindă și asupra altor foști miniștri.
La data de 11 mai 2016, România Liberă dezvăluia că Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Năstase, și Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei în același guvern, ar putea fi urmăriți penal în dosarul Rompetrol II în care se anchetează istoria prejudicierii statului român cu circa 700 de milioane de dolari. La suspectarea celor doi foști miniștri ar fi contribuit declarațiile date la DIICOT de fostul premier Adrian Năstase și de fostul ministru al Justiției, Rodica Stănoiu.
În plus, anchetatorii au extins investigațiile și asupra contribuțiilor la săvârșirea unor posibile infracțiuni de către Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Tăriceanu, și de către Gheorghe Pogea, fost ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniul economic, cu rang de vicepremier în Guvernul Tăriceanu.
Ancheta DIICOT vizează nelegalitățile comise începând cu privatizarea din 1998 și până în prezent la rafinăria Rompetrol (denumită inițial Midia Năvodari, apoi Petromidia) și la Rafinăria Vega, nelegalități comise prin preluarea unei creanțe datorate României de Libia, precum și nelegalitățile privind privatizarea rețelei de benzinării. Procurorii anchetează și împrejurările în care Guvernul Năstase a emis o ordonanță de urgență în 2003 prin care noii proprietari, Dinu Patriciu și asociații săi, au fost iertați de o datorie de circa 603 de milioane de dolari, convertită în obligațiuni rămase nerăscumpărate, spun surse judiciare. Mihai Tănăsescu și Dan Ioan Popescu ar fi inițiatorii primei iertări de datorie din 2003. Deși nu a răscumpărat obligațiunile, Patriciu a vândut Rompetrol către kazahii de la KazMunayGas. Acte adiționale de prelungire a datei răscumpărării obligațiunilor sau alte decizii (nelistarea la Bursă, spre exemplu) în favoarea acționarilor Rompetrol ar fi semnat și foștii miniștri Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea. Sunt vizați și alți foști miniștri pentru care se fac investigații premergătoare începerii urmăririi penale.
Anchetatorii investighează și condițiile în care Guvernul Ponta a emis o hotărâre de Guvern, în ianuarie 2014, prin care s-a încercat o nouă iertare a KazMunayGas, actualul patron al ROMPETROL, de datoriile istorice ajunse la peste 700 de milioane de dolari. E vorba de adoptarea, prin hotărâre de Guvern, a unui memorandum între Guvern și The Rompetrol Group NV (controlată de KazMunayGas) pentru stingerea datoriei Rompetrol.
Grupul infracțional din care făcea parte Dinu Patriciu (decedat) ar fi fost transnațional și s-ar fi constituit încă din 1998-1999, susțin procurorii DIICOT. Până acum, procurorii DIICOT au început urmărirea penală față de 14 persoane, între care Sorin Marin (apropiatul lui Dinu Patriciu și acționar la Rompetrol), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Constantin Volintiru și Florin Eric Chis (foști directori, vicepreședinți, administratori la Rompetrol).
Suspecții au luat la cunoștință de infracțiunile pentru care s-a început urmărirea lor penală și faptul că li s-a pus sechestru asigurator pe bunuri și conturi.. Au fost la DIICOT inclusiv reprezentanții KazMunayGas, cărora li s-au adus la cunoștință și sechestrele asiguratorii puse pe conturi bancare și bunuri.
