Inspecţia Judiciară a CSM a constatat, marți, că independenţa justiţiei a fost afectată de declaraţiile din octombrie ale lui Victor Ponta potrivit cărora Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil de ICCJ, întrucât aceasta este practica unitară a instanţei supreme, în toate cazurile similare. În cazul declarațiilor președintelui Traian Băsescu cuprivire la dosarul Microsoft, Inspecția Judiciară a decis că acestea nu au afectat independența justiției. Tot Inspecția Judiciară a decis și că Monica Macovei a afectat justiția prin declarațiile potrivit cărora premierul Ponta, procurorul-şef al României şi soţia acestuia au pus presiune pe procurori pentru ridicarea sechestrului la rafinăria Petrotel Ploieşti.
Oficiali din Inspecţia Judiciară au declarat, marţi, că a fost afectată independenţa sistemului, întrucât prin declaraţiile lui Ponta despre dosarul lui Iohannis au fost încălcate limitele discursului politic. Plenul Consiliului Superior a Magistraturii urmează să ia în discuţie, în şedinţa de joi, raportul Inspecţiei Judiciare şi să stabilească dacă acesta va fi sau nu asumat.
Ce a spus Ponta
Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, în 27 octombrie, că liderul PNL Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât aceasta este practica unitară a acestei instanţe, în toate cazurile anterioare de incompatibilitate pronunţându-se similar.
„Cu siguranţă şi domnul Iohannis va fi declarat incompatibil, că aşa au fost toate deciziile până acum (…) Rezultatul este ştiut de toată lumea, domnul Iohannis va fi declarat incompatibil, pentru că până acum asta e practica unitară a ICCJ, în toate cazurile anterioare au spus la fel”, a afirmat Ponta.
Premierul mai spunea că decizia luată în 27 octombrie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a judeca mai devreme procesul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, aşa cum a cerut Agenţia Naţională de Integritate, a fost una bună, luată cu înţelepciune.
„Decizia de azi a ICCJ cred că e o decizie foarte bună. Dacă ar fi judecat acum, se putea victimiza domnul Iohannis, apărea o tulburare în opinia publică. Aşa domnul Iohannis va pierde în noiembrie alegerile, va fi primar, şi ca primar bănuiesc că nu va mai exista niciun fel de presiune asupra Curţii Supreme să dea o decizie împotriva tuturor deciziilor de până acum”, preciza Victor Ponta.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că au judecat cu înţelepciune şi cred că după 17 noiembrie nu va mai exista niciun fel de presiune. Va fi un primar ca atâţia alţi primari care din păcate au pierdut procesele sau ca Stoica şi Akos Mora, declaraţi definitiv și irevocabil incompatibili şi care mai se luptă acum prin Parlament, dar la un moment dat, azi, mâine, peste o lună, tot îşi vor pierde mandatele”, mai spunea Ponta.
Întrebat de unde ştie ce va decide ICCJ, având în vedere că nu există nicio hotărâre a acestei instanţe pe această speţă, Ponta a spus: „M-aţi întrebat, v-am răspuns”.
În 25 noiembrie, instanţa supremă a admis să fie judecat pe fond recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis şi a stabilit primul termen în 14 ianuarie.
Recursul a fost formulat de Agenţia Naţională de Integritate, după ce în septembrie 2013, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia lui Iohannis şi a dispus anularea raportului ANI în care se arăta că acesta a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe.
Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate.
În raportul ANI, din 24 aprilie 2013, se arată că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost în incompatibilitate, întrucât a avut şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României. În 2 decembrie, Klaus Iohannis a anunțat că și-a depus mandatul de primar al Sibiului, spunând că acest demers este necesar pentru a putea prelua în câteva zile mandatul de președinte.
Conducerile celor două Camere ale Parlamentului au decis, marţi, ca preşedintele ales Klaus Iohannis să depună jurământul de învestitură într-o şedinţă solemnă a Parlamentului în ziua de duminică, 21 decembrie, la ora 12.00.
Ce a spus Băsescu
În ceea ce privește declarațiile președintelui Traian Băsescu, care a spus că, în dosarul Microsoft, „vor mai apărea surprize, inclusiv persoane”, Inspecţia Judiciară a constatat că independenţa justiţiei nu a fost afectată, având în vedere că acestea pot fi încadrate în limitele discursului politic, potrivit purtătorului de cuvânt al IJ, Tamara Manea.
Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare, după ce, în 13 octombrie, Traian Băsescu a declarat la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane. Membrii plenului CSM urmează să stabilească joi dacă îşi vor însuşi concluziile raportului IJ.
Şeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. "Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009 legată de posibilă fraudare şi acea informaţie într-o manieră mult mai în detaliu a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor", a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.
Întrebat dacă vor mai fi surprize în acest dosar, Băsescu a spus: "Da, vor mai fi". Întrebat dacă e vorba inclusiv despre persoane, preşedintele a replicat scurt: "Inclusiv persoane". Întrebat dacă EADS este un dosar mai extins decât Microsoft, preşedintele a declarat că nu vrea să vorbească despre un dosar aflat în investigaţie, dar a confirmat că este.
"Am luat date din urmă pentru că am avut tot dosarul Microsoft acum şi am constatat că 9 firme şi persoane private, deci vorbesc dintre cei care au purtat comisioanele, sunt şi destul de comuni în informările pe care le-am avut despre Microsoft. Am găsit în Microsoft oameni pe care i-am regăsit şi în informări negative făcute pe EADS, făcute de structurile de securitate, nu ne ascundem acum", a spus Băsescu.
Ce a spus Macovei
Tot marți, Inspecţia Judiciară a constatat că independenţa procurorilor a fost afectată de declaraţiile făcute de Monica Macovei, conform cărora premierul Victor Ponta, procurorul-şef al României şi soţia acestuia au pus presiune pe procurori pentru ridicarea sechestrului la rafinăria Petrotel Ploieşti. Inspectorii judiciari consideră că Macovei a adus atingere independenţei sistemului prin faptul că a acreditat ideea că procurorul general al României ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor care instrumentau dosarul cunoscut sub numele de „Lukoil”.
„Trebuie să se cerceteze ceea ce se scrie în presă că Victor Ponta a primit apartamente luxoase de la Lukoil sau prin interpuşi sau alte bunuri. Familia Niţu lucrează împotriva justiţiei, lucrează cu politicul. Soţia sa a făcut presiune pe procurori pentru a ridica sechestrul la Lukoil. Ea e şefa acelor procurori care lucrează la caz. Ponta poate fi judecat pentru obstrucţionarea justiţiei, pentru complicitate. El l-a ales pe Putin şi este trădare naţională”, este afirmaţia făcută de Macovei, care i-a determinat pe inspectorii judiciari să întocmească acest raport.
În legătură cu acelaşi dosar, Inspecţia Judiciară a mai efectuat un raport, cu privire la afirmaţiile premierului Victor Ponta, care spunea că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.
"Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncă, să avem o poziţie foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată – şi îl rog pe ministrul Justiţiei să transmită corect ceea ce am spus – e foarte bine ca justiţia să îşi facă datoria, ca cei care au păgubit statul să plătească şi să recuperăm prejudiciile. Îi felicit pe toţi procurorii şi judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă – că noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecătorului – de…în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajaţi. Mă bucur că o să îşi primească salariile vineri şi să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă şi interesele economice", a spus Ponta, în cadrul şedinţei de guvern din 6 octombrie.
Tot atunci, premierul declara că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.
El a insistat asupra faptului că Lukoil are 3.500 de angajaţi, iar activitatea acesteia este foarte importantă şi pentru alte companii din economia românească, arătând că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei, indisponibilizate acum, şi exprimându-şi speranţa ca dictonul "Fiat Justitia Pereat Mundi" ("Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea"-n.r.) să fie aplicat prin limitare la "Fiat Justitia", nu şi la moartea lumii.
De asemenea, într-o scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului în 3 octombrie, sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.
În scrisoare, aflată în posesia Mediafax, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.
În 7 octombrie, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.
În aceeaşi zi, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au făcut, în 2 octombrie, percheziții la sediile mai multor companii aparținând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploiești, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală și restul din spălare de bani.
Parchetul Curții de Apel Ploieşti anunța că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.
În 3 octombrie, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producția rafinăriei din Ploieşti.
De asemenea, Parchetul Curții de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.
În acest context, Lukoil a anunțat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.
