Şeful Fondului de Garantare pentru IMM, alţi funcţionari guvernamentali, vicepreşedintele BRD şi afacerişti rodaţi în fraude bancare au fost ridicaţi ieri de procurorii DIICOT, în cadrul unei ample anchete în care acuzaţiile variază de la înşelăciune la spălare de bani. Potrivit procurorilor, printre băncile prejudiciate sunt BCR, CEC şi BRD.
Un prejudiciu estimat până acum la 22 milioane euro, 48 de persoane identificate ca făcând parte dintr-o grupare infracţională cu ramificaţii la vârful unor structuri ale Ministerului Economiei, dar şi al mai multor bănci importante, 100 de persoane duse la audieri într-o singură zi, 50 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu şi, nu în ultimul rând, o schemă de fraudare prin care firme private foloseau documente false pentru accesarea de credite cu garanţii de stat, acesta este bilanţul de ieri al unei operaţiuni DIICOT care pune în lumină amploarea fenomenului de escrocare a băncilor şi statului.
Potrivit procurorilor, printre băncile prejudiciate sunt BCR, CEC şi BRD. Un alt personaj important implicat în anchetă este generalul (r) Dragoş Florian Diaconescu, fostul şef al Oficiului Argus din cadrul Securităţii. După Revoluţie, numele lui Diaconescu a intrat în atenţia publică în urma unor dezvăluiri de presă cu privire la afacerile imobiliare pe care le-a derulat în Predeal. Fostul său ginere, Alexandru Mihai Sadagorschi, este finul asfaltatorului milionar Dan Besciu, iar conexiunile de afaceri ale lui Sadagorschi duc până la reţeaua irakianului Mohamad Al Dulaimi, declarat indezirabil pe teritoriul României.
Potrivit primelor informaţii, învinuiţii din dosar sunt acuzaţi că ar fi obţinut ilegal de la Ministerul Economiei, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul mai multor firme. În cazul BRD însă, situaţia se complică suplimentar, întrucât vicepre-şedintele Claudiu Cercel-Duca se numără printre VIP-urile anchetate de procurori. Un alt nume greu, care a primit deja calitatea de învinuit în dosar, este Aurel Şaramet, directorul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, o poziţie extrem de importantă, din care oficialul avea un rol-cheie în supravegherea modului în care se acordau garanţiile. Implicarea funcţionarilor guvernamentali nu se mărgineşte la cazul lui Şaramet, în condiţiile în care procurorii mai cercetează faptele lui Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, toţi funcţionari în cadrul Ministerului Economiei.
Grigoroiu a fost şef de serviciu din anul 2009 în cadrul Organismului Intermediar pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (OIIMM), iar temporar este director general adjunct la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competivităţii Economice”. Roşu este, din 2010, auditor asistent în serviciul de audit public întern din OIIMM, iar Atanasiu deţine, din 2009, funcţia de consilier asistent la Direcţia Generală Mediu de Afaceri în OIIMM. Un alt personaj important în anchetă este omul de afaceri Dragoş Florian Diaconescu.
Mecanismul general
În esenţă, aşadar, ancheta DIICOT are în vedere accesarea de credite în baza unor documente false, deci cu şanse nule ca sumele să mai fie returnate băncii. Dar cum să iei nişte bani de la bancă fară să-i dai înapoi în anul 2012? Îţi faci o firmă – să zicem Obscur SRL – falsifici nişte acte de evaluare a garanţiilor aduse (imobile, cifră de afaceri, profit, etc), mergi frumuşel cu dosarul la bancă, îl depui la omul tău de încredere sau la cel pe care ţi-l indică pentru a primi OK-ul, eventual mai faci un drum si la Fondul de Garantare pentru IMM-uri (până la 80% din valoarea creditului poate fi acoperită de FNGCIMM) ca sa nu-i dai complicelui mustrari prea mari de constiinta („lasa ca recupereaza banca de la stat banii”), pentru „culoare” poţi participa la un program finanţat de stat pentru micile întreprinderi, unde banca e doar co-finanţatoare, apoi pleci cu banii acasă (ce mai contează un credit neperformant în plus?). Dacă ai noroc, nu se întâmplă nimic („e mediul economic de vină, cum să mai plătesc ratele?”), băncile înghit paguba sau o pasează la FNGC. Dacă nu, se întâmplă o defilare de forţe precum cea de ieri de la DIICOT.
Cazul concret
Cum se derulează o astfel de schemă de fraudare vedem din exemplul de la BCR, unde s-au identificat dosare cu probleme în primăvară, s-a sesizat DIICOT şi s-au dat afară oamenii implicaţi din bancă în acordarea respectivelor împrumuturi („funcţionari mărunţi, de ghişeu”). „Era vorba de acte falsificate privind valoarea reală a garanţiilor, li se umfla valoarea”, susţine Cornel Cojocaru, purtător de cuvânt, care estimează la „câteva milioane de euro” valoarea creditelor acordate celor patru firme care încercaseră să păcălească BCR. Cu toate astea, dacă era vorba doar de falsuri, cum de s-au mai concediat funcţionarii băncii? Erau oare falsuri grosolane care ar fi sărit în ochi oricui? Sau, mai degrabă, erau genul de falsuri care nu merg decât în tandem cu orbirea interesată a celui pus să le verifice? Caz în care poate nu doar primul nivel de decizie din bancă e implicat, vezi cazul BRD. Numărul doi din BRD, săltat de DIICOT, Claudiu Cercel-Duca, era şeful diviziei „Pieţe Financiare” care nu avea în responsabilitate acordarea de împrumuturi, deci nu un oarecare ofiţer de credite cu un descoperit de cont mai generos.
Schema aminteşte de Bancorex prin modul în care s-au păgubit băncile şi are darul să îngrijoreze prin „diversificare” – 16 unitati bancare implicate în acordarea a 40 de credite cu probleme – ceea ce denotă că există angrenaje sensibile în destule bănci.
