Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti judecă vineri un nou termen în dosarul extremiştilor Szocs Zoltan şi Beke Istvan, acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la manifestările de 1 Decembrie de anul trecut de la Târgu Secuiesc, relatează Agerpres.
Pe 19 mai, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a lui Szocs Zoltan şi Beke Istvan, lideri ai grupării ‘Mişcarea de Tineret 64 de Comitate’ (HVIM) din Transilvania, fiind acuzaţi de instigare la infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi, săvârşită în condiţiile Legii nr.535/2004 – privind prevenirea şi combaterea terorismului; instigare la infracţiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive.
Prin actul de sesizare s-a reţinut că, începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare ‘Mişcarea de Tineret 64 de Comitate’ – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilităţi fizice, în vederea iniţierii de acţiuni violente care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste (refacerea ‘Ungariei Mari’).
Astfel, la 10 octombrie 2015, în cadrul unei şedinţe la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Szocs Zoltan i-a trasat lui Beke Istvan sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în oraşul Târgu Secuiesc, în data de 1 decembrie 2015, în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României.
DIICOT arată că Szocs Zoltan l-a determinat pe Beke Istvan să-şi asume în faţa şefului ierarhic pe linie de organizaţie HVIM executarea acţiunii ordonate, în realizarea căreia ulterior acesta a efectuat demersuri de procurare a mijloacelor şi instrumentelor necesare confecţionării unui astfel de dispozitiv.
Procurorii notează că, pe parcursul respectivei întâlniri, s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care ‘ar face să se aprindă cel puţin 3 – 4 petarde simultan’ şi că mai trebuie ‘doar o baterie’. Dispozitivul urma să fie detonat de la distanţă, prin intermediul unui telefon mobil.
Ca loc de amplasare a dispozitivului a fost propus perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, unul dintre participanţii la întâlnire propunând ca acesta să fie aşezat într-un coş de gunoi din centrul localităţii, situat pe traseul de deplasare a paradei militare.
La percheziţiile efectuate la reşedinţele lui Beke Istvan, procurorii au găsit 195 de dispozitive explozive clasa articole pirotehnice categoria a III-a cod FP3, dintr-un total de 400 de bucăţi achiziţionate cu încălcarea legii; materii explozive – clasa articole pirotehnice categoria a II-a cu fum alb; dispozitiv de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V.
