Dacă opt membri magistrați ai Consiliului Superior ai Magistraturii, dintre cei 14 membri aleși, ar vota, azi, împotriva noului calendar de alegere a tuturor membrilor CSM, așa cum a hotărât de curând Curtea Constituțională, va fi pentru prima dată când este cenzurată o decizie constituțională.
De ce este posibilă o astfel de ipoteză? Pentru că votul în CSM este secret, iar cel puțin cinci magistrați din Consiliu, dintre cei opt cu mandate prelungite, au făcut cereri de intervenție în Justiției pentru a-și apăra prelungirea acordată neconstituțional de Senatul României. Altfel spus, își doresc foarte mult să rămână în CSM.
Desigur, există text de lege care impune sancționarea disciplinară a magistratului care nu respectă o decizie a CCR. Dar cum pot fi depistați cei care votează împotriva unei decizii a CCR dacă votul în CSM este secret? Nu se poate depista cine și cum votează decât dacă își semnează buletinul de vot, or acest procedeu ar veni în contradicție cu mențiunea de „vot secret” din textul legii.
Președintele CSM, Mircea Aron, admite posibilitatea unei astfel de ipoteze, într-o declarație dată ieri României Libere. Domnia sa spune că, dacă se va produce o astfel de situație, ar avea o soluție: ar propune Plenului CSM să se voteze la vedere. Problema e că legea prevede votul secret…
Cum s-a ajuns în situația neconstituțională
CSM este o instituție reprezentativă, formată din 19 membri, dintre care 14 sunt magistrați aleși în adunări generale ale judecătorilor și procurorilor pentru un mandat colectiv de 6 ani, doi sunt reprezentanți ai societății civile aleși de Senat, iar trei sunt membri de drept (ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți și procurorul general al României). Ultimul mandat colectiv a început la data de 6 ianuarie 2011 și se termină la data de 6 ianuarie 2017, când ar trebui să înceapă un nou mandat al unui nou CSM.
În interiorul mandatului colectiv de 6 ani se întâmplă ca unii membri să plece fie pentru că sunt cercetați pentru fapte de corupție ( exemplu: judecătorul Toni Neacșu, condamnat definitiv, între timp), fie pentru că pleacă din motive personale sau se îmbolnăvesc sau mor. Înlocuitorii lor, la început, sunt interimarii ( al doilea clasat la alegeri), iar apoi sunt aleși în adunari generale pentru restul de mandat.
Apoi, Senatul validează acest rest de mandat. Așa cum Senatul României a făcut pentru șapte membrii CSM începând cu 2011 până în 2014.
La cel de-al optulea membru CSM, respectiv în cazul judecătorului Norel Popescu, Senatul, prin PSD și președintele Călin Popescu Tăriceanu, ar fi vrut, în martie 2015, să-i acorde un mandat întreg 6 ani.
România liberă a prins de veste și a dezvăluit tentativa Senatului de a încălca normele constituționale expres pentru dl Norel Popescu. S-a renunțat temporar la intenție. În octombrie 2015, senatorii au încercat, din nou, aceeași manevră. România Liberă, din nou, a descoperit intențiile senatorilor PSD și ALDE și le-a dezvăluit intențiile.
Am publicat atunci și punctele de vedere ale celor validați pentru rest de mandat care s-au considerat discriminați față de tratamentul din partea Senatului de care urma să beneficieze dl Norel Popescu
Pentru a potoli supărarea „discriminaților”, Senatul, pe ascuns, si-a invalidat propriile decizii date pentru ei pentru restul de mandat și le-a aprobat și lor prelungirea mandatului, așa cum a făcut și pentru dl Norel Popescu. Le-a prelungit mandatul chiar și celor care nu au cerut (cum a fost Alina Ghica, spre exemplu).
De această dată membrii CSM nu au mai protestat ( se poate spune că au fost mituiți, nu? Deși a existat și o excepție: Alina Ghica). Mai mult, plenul CSM a aprobat un calendar pentru alegerea doar a 6 magistrați în așa zisul nou CSM, ceilalți 8 urmând să-și continue mandatul.
Conflictul ”constituțional”
La CSM era concordie, însă s-au supărat magistratii afiliați la Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), care ar fi vrut să candideze pentru toate cele 14 locuri ale magistraților din ceea ce trebuia să fie noul CSM începând cu 6 ianuarie 2017.
Uniunea a contestat calendarul alegerilor doar pentru 6 locuri la Curtea de Apel București, cerând calendar de alegeri pentru toate locurile din CSM. În timpul procesului, cinci membri CSM ( dintre cei opt cu prelungiri) au făcut cerereri de intervenție în interes propriu, pentru a-și apăra prelungirile de mandat, respectiv Gheorghe Muscalu, Florentiona Gavadia, Bogdan Gabor, Luminița Palade și evident, dl. Norel Popescu („generatorul” bulversării). De precizat că nu au cerut prelungiri magistrații Alina Ghica, Adrian Bordea, Monalisa Neagoe, iar cea care a susținut permanent nelegalitatea procedurii a fost judecătorul Alina Ghica.
Se vor abține de la vot magistrații direct interesați de prelungirea mandatelor în CSM?
În cadrul procesului, UNJR a ridicat o excepție de neconstituționalitate, iar CCR a decis: se fac alegeri pentru toți magistrații – membri CSM pentru că mandatul este colectiv. Adică, așa cum a susținut permanent România Liberă.
După această decizie, CSM ar trebui să anuleze programarea alegerilor doar pentru 6 membri CSM si să facă un alt calendar de alegeri pentru toți cei 14 membri. Această procedură se face azi, prin vot în plenul CSM.
Corect ar fi ca cel puțin cei cinci membri CSM, respectiv George Muscalu, Bogdan Gabor, Luminița Palade, Florentina Gavadia și Norel Popescu, care au intervenit în proces pentru a-și susține interesul propriu de prelungire a mandatelor în CSM, să se abțină și să nu voteze – votul este secret! – pentru a nu se ajunge în situația conflictuală de a fi împotriva deciziei CCR.
Am încercat să aflăm de la dânșii dacă se vor abține de la vot.
Domnul Muscalu ne-a declarat că NU se va abține; va vota, dar își va semna votul. „Nu pot fi decât de acord cu decizia CCR pentru că altfel sunt pasibil de sancțiune disciplinară. De aceea îmi și semnez votul” ne-a declarat Muscalu.
Bogdan Gabor ne-a precizat sec „Îmi voi exprima opinia în plen. Deciziile CCR sunt obligatorii”
Ceilalți NU au răspuns solicitărilor noastre telefonice și întrebării transmise prin sms.
Nici măcar domnul Norel Popescu, cel de la care a pornit bulversarea procedurilor.
Precizăm că numele domnului Norel Popescu a apărut în dosarul baronului PSD Adrian Duicu, acuzat că a făcut trafic de influență din antecamera biroului premierului Victor Ponta. Pentru alegerea dlui Norel Popescu în CSM, judecătorii votanți au fost transportanți la secția de votare cu autocarul PSD, iar magistratul implicat direct în obținerea autocarului a fost pedepsit de CSM.
