Judecarea premierului Victor Ponta pentru 17 fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani (în dosarul „Șova-prejudicierea complexurilor energetice Turceni, Rovinari”) se va desfășura rapid. Premierul poate întrerupe judecarea doar dacă se îmbolnăvește grav și nu poate participa la proces.
Dacă dosarul trece de judecătorul de cameră preliminară, nu se va mai pierde timpul cu expertizele cerute de Ponta sau de către ceilalți inculpați deoarece acestea au fost deja executate în faza urmăririi penale, la solicitarea acuzaților. Prima decizie a camerei preliminare are o cale de atac.
După ce se epuizează procedura camerei preliminare, dosarul va fi judecat pe fond de o altă instanță de judecată. Se dă prima sentință, care are o cale de atac. Următoarea instanță va da sentința definitivă și executorie. Dacă va fi condamnat cu executare, Ponta va merge la pușcărie.
Chiar dacă va merge la închisoare, Ponta poate apela la căi extraordoinare de atac, însă acestea sunt încorsetate de condiționalități aspre, care se referă strict la respectarea procedurilor din cursul procesului penal.
Cum a încercat premierul să întârzie trimiterea în judecată
De-a lungul urmăririi penale, Ponta a apelat la un adevărat „arsenal” ca să evite întâlnirile cu procurorul de caz. Prima dată când a ajuns la DNA, premierul a fost înștiințat că este urmărit penal. Atunci a refuzat să dea declarații scrise pe motiv că vrea să studieze probele din dosar. La citările ulterioare nu a mai venit, invocând diverse motive. Cu toate acestea, Ponta nu scăpa nici un prilej să susțină în fața presei că abia așteaptă să fie citat de procuror, să-i explice de ce nu e vinovat și să se închidă dosarul.
La scurt timp după înștiințarea de urmărire penală, premierul a decis să meargă în Turcia, pentru o operație la genunchi. Așa a evitat una dintre citările la DNA. Apoi, a invocat recuperarea după operație, după care a plecat în concediu la Miami ( SUA). În fine, a fost la DNA, în total, de cinci ori. Într-una dintre vizite a cerut o expertiză financiar-contabilă, unde a avut expert parte, ca și co-inculpatul Dan Șova. Apoi, a mai fost la DNA pentru a lua la cunoștință rezultatele expertizei. Expertul lui Ponta a ajuns la concluziile experților DNA, care au stabilit inițial prejudiciile. Atunci a fost înștiințat că i-a fost schimbat statutul juridic din suspect în inculpat (procedură după care urmează trimiterea în judecată).
A cincea oară Ponta a fost la DNA din proprie inițiativă pentru a împiedica trimiterea în judecată prin depunerea unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.
Victor Ponta nu a fost salvat de trimiterea în judecată prin invocarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) deoarece hotărârea respectivă NU avea nici o legătură cu dosarul său penal. Era un răspuns la o întrebarea prealabilă adresată CJUE de către o instanță administrativă (NU penală!) din Bulgaria, pe interpretarea Directivei TVA.
Ponta a depus respectiva interpretare a Directivei TVA de către CJUE, cerând DNA ca partea de dosar care îl privește să fie separată pe motiv că nu ar fi săvârșit nici o infracțiune.
România liberă a demontat deja această apărare a premierului încă din data de 15 septembrie, în articolul „Ponta, din nou la DNA. Ce document <<important>> a depus.De ce nu l-a primit procurorul de caz„.
De ce nu se poate aplica hotărârea CJUE în dosarul lui Ponta
Atribuțiile CJUE sunt strict reglementate. Principalele atribuții sunt soluționarea litigiilor între statele membre ale UE, litigiilor între o firmă și un stat membru care este obligat să aplice DIRECTIVELE UE, litigii între instituțiile UE. Când e vorba de o plângere pentru nerespectarea unei directive UE, sesizarea o face o instanță de judecată ce trimite CJUE întrebare prealabilă pentru a dezlega o problemă pe care o ridică o anumită directivă. CJUE nu are competențe în a soluționa dosare penale.
Ponta, spun specialiștii consultați de România Liberă, a speculat o hotărâre a CJUE care, la data de 3 septembrie 2015, s-a pronunțat pe o întrebare prealabilă adresată de o instanță administrativă ( NU penală!) din Bulgaria legată de modul de aplicare a Directivei TVA. Litigiul era administrativ, între o firmă și Vama din Bulgaria, iar prejudiciul era de 17.000 de euro. Răspunsul era că firma putea încasa banii în baza unui contract de consultanță chiar dacă nu a prestat serviciile, dar era obligată să plătească TVA pe suma încasată.
Premierul a încercat să transpună această decizie a instanței europene în dosarul său penal, susținând că nu a săvârșit nici o faptă penală, chiar dacă a încasat circa 181.000 de lei de la Casa de Avocatură Șova fără să presteze servicii deoarece a plătit TVA-ul.
Numai că circumstanțele sunt altele, iar un dosar penal se constituie în funcție de circumstanțiere, de existența elementelor constitutive ale infracțiunilor, nu de faptul că, după ce i-a venit Fiscul pe cap, Ponta a plătit TVA-ul pe niște prestări pe care NU le-a făcut. Mai mult, la ANAF Ponta a declarat în scris că a prestat serviciile avocațiale, deși probele materiale din dosar au relevat contrariul.
De ce faptele/actele lui Ponta sunt infracțiuni, nu simple probleme administrative – sursa DNA
Pentru a demonstra că problemele lui Ponta cu prestările de servicii către Casa de Avpocatură Șova nu sunt simple probleme adminstrative, ci se circumscriu dreptului penal este necesar să refacem cronologia faptelor. În primul rând trebuie să pecizăm că Victor Ponta și Dan Șova sunt apropiați, fac parte din același partid PSD ( Șova e senator PSD; după ce Ponta a fost numit premier, l-a numit pe Șova ministru).
Rezumatul faptelor cum apar în documentele DNA:
*În 2006, la propunerea deputatului-avocat Victor Ponta se constituie o comisie parlamentară de control a contractelor încheiate de CE Turceni și Rovinari. Comisia este închisă fără concluzii după ce SCA Șova si Asociații încheie contracte cu cele două complexuri energetice
* În 2007 SCA Șova și Asociații obține contracte de asistență juridică cu CE Turceni și Rovinari. În același an, SCA Șova și Asociații încheie cu Cabinetul Individula de Avocat ” Victor-Viorel Ponta” o convenție de conlucrare profesională pe o perioadă nedeterminată.
* Valoarea plăților lunare plătite lui Ponta crește treptat, prin acte adiționale, de la 2000 de euro pe lună la 3.000 de euro pe lună. Coincidență, valoarea convenției cu Ponta se mărește simultan cu încheierea mai multor contracte de către Șova cu CE Turceni și Rovinari. Prejudiciul produs de SCA Șova și Asociații este de circa un milion de euro. Convenția cu Ponta s-a încheiat în decembrie 2008 (adică după alegerile parlamentare din noiembrie 2008 și schimbarea premierului Tăriceanu cu Boc)
* În iulie 20011, ANAF merge în control la cabinetul avocațial al lui Ponta. Avocatul Ponta explică în scris la ANAF că banii ( circa 181.000 lei) încasați de la SCA Șova reprezintă „Consultanță în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor”. În plus, Ponta a primit spre folosință și o mașină Mitsubishi, luată în leasing de SCA Șova și preluată apoi de actualul premier. DNA susține că această convenție încheiată de SCA Șova și Asociații era o „bonificație” pentru Ponta deoarece acesta i-ar fi facilitat obținerea contractelor de la CE Turceni și Rovinari.
* În august 2011, Ponta și Șova fac facturi false. Potrivit DNA „în vederea depunerii la organele fiscale, inculpații Șova Dan Coman și Ponta Victor-Viorel au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008, prin care atestau că Ponta Victor-Viorel ar fi desfășurat diferite activități juridice în mai multe cauze ale SCA „Șova și Asociații” aflate pe rolul instanțelor de judecată. Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte”.
În ce infracțiuni se constituie faptele săvârșite de Ponta și Șova
Obținerea de contracte de către SCA Șova și Asociații prin presiunile exercitate de Ponta, transferul către Ponta, prin convenție fictivă, de bani și bunuri provenite din infracțiuni conturează infracțiunea de spălare de bani.
Spălarea de bani este infracțiunea cea mai gravă dintre cele de care este acuzat Ponta, pedepsită cu până la 10 ani închisoare.
Ponta este acuzat de complicitate la evaziune fiscală, autorul fiind Șova, care nu a plătit TVA pe banii primiți de la CE Turceni și Rovinari.
Faptul că Ponta a plătit TVA abia în 2011, după ce i-a venit ANAF-ul în control, nu spală infracțiunea.
Infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată sunt clare, materializate prin facturile fictive încheiate de Șova și Ponta în 2011, după ce a venit ANAF-ul în vizită.
De ce Ponta nu este ajutat de hotărârea CJUE
În dispozitivul hotărârii Curții de Justiție a UE se spune clar : TVA trebuie plătit după încasarea banilor prevăzuți în contractele încheiate. Ponta a plătit TVA abia după trei ani de la primirea banilor și numai după ce i-a venit ANAF în control.
