Premierul Victor Ponta a dat, din nou, undă verde continuării minirecensământului populaţiei, deşi a declarat în repetate rânduri că va respecta decizia Curţii Constituţionale, care a cerut Guvernului listele electorale folosite deja la referendumul pentru demiterea preşedintelui.
Scopul pare a fi ştergerea de pe liste a cel puţin 1,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot care muncesc în străinătate, dar şi-au păstrat domiciliul permanent în România. Cei vizaţi pentru a fi şterşi sunt în principal românii care lucrează în Italia şi Spania, dar se întorc de două ori pe an – de Crăciun şi de Paşti, la domiciliile lor din România, unde au familia.
Pe 7 august, Victor Ponta a avizat memorandumul semnat de miniştrii Mircea Duşa (MAI), Mariana Câmpeanu (Ministerul Muncii), Titus Corlăţean (Ministerul de Externe) prin care s-au stabilit ce categorii de cetăţeni români să fie scoşi de pe listele electorale permanente. În baza acestui memorandum, ministrul delegat pentru Administraţie Radu Stroe a trimis autorităţilor locale – prefecţi şi preşedinţi ai consiliilor judeţene -, o circulară care stabileşte „măsurile privind actualizarea listelor permanente la data de 29 iulie 2012 şi transmiterea către Curtea Constituţională a numărului de persoane înscrise pe listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul pentru demiterea preşedintelui este validat”. Pentru a putea fi şterşi de pe listele electorale, prin circulară şi memorandum se indică, între altele, stabilirea numărului de decedaţi, numărul celor care şi-au pierdut dreptul la vot prin hotărâri judecătoreşti, numărul persoanelor cărora le‑au expirat actele de identitate, numărul celor care au domiciliul în străinătate, numărul celor care au reşedinţa în străinătate, numărul celor care au cerut cetăţenie străină, numărul celor care s-au căsătorit sau au divorţat.
Grosul numărului de cetăţeni cu drept de vot care muncesc în străinătate, dar şi-au păstrat domiciliul permanent în România este în Italia (circa 950.000 de cetăţeni) şi în Spania (circa 850.000 de cetăţeni). Listele trebuie trimise la centru până la data de 24 august 2012.
Pretextul: declaraţiile a doi judecători CCR
Pretextul reîntoarcerii la mini-recesâmânt au fost declaraţiile făcute de doi judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Ion Predescu (PSD) şi Tudor Tudorel (PNL). Atât Ion Predescu, cât şi Tudor Tudorel au declarat că ei n‑au fost consultaţi luni, când preşedintele CCR Augustin Zegrean a trimis eratele la Guvern, prin care rectifica adresa trimisă Guvernului şi completa textul publicat în Monitorul Oficial din motivarea respingerii contestaţiilor USL la referendum. Precizăm că, potrivit legii, preşedintele CCR poate trimite adrese la autorităţi şi erate la Monitor fără a-i consulta pe ceilalţi judecători dacă se respectă conţinutul juridic al deciziilor luate de Curte.
Totuşi, judecătorul constituţional Tudor Tudorel a recunoscut că s-a respectat conţinutul juridic al deciziei CCR. El a cerut însă întrunirea plenului pentru a se lămuri cine a schimbat conţinutul adresei CCR transmisă Guvernului şi în ce condiţii au fost transmise eratele. Ion Predescu (84 de ani) a susţinut, contrar legii, că nu se pot transmite autorităţilor adrese fără consultarea celorlalţi judecători.
Reamintim că la şedinţa CCR din data de 2 august 2012 s-a amânat pronunţarea invalidării referendumului deoarece Ministerul de Interne a transmis, fără semnătura ministrului Ioan Rus, o adresă prin care se susţinea că nu-şi asumă veridicitatea numărului de 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot de pe listele electorale, deşi cu o zi înainte aceeaşi instituţie a transmis acea cifră de 18, 3 milioane. De altfel, fostul ministru Iona Rus a declarat de mai multe ori că listele electorale sunt actualizate, iar premierul Victor Ponta l-a lăudat. 
