UPDATE 18.25: Deși România Liberă a prezentat o înregistrare video în care trei lucrători povestesc despre circulara dată de Primărie către RATB, Regia Autonomă de Transport București își contrazice propriii angajați, susținând că niciodată nu a primit de la Primărie o circulară privind oamenii fără adăpost.
”Primăria Municipiului București nu a transmis RATB vreo circulară sau alt document prin care ar obliga angajații Regiei să permită persoanelor fără adăpost să circule gratuit cu mijloacele de transport în comun”, se arată în comunicatul RATB, remis redacției România Liberă.
Primăria București a decis să transforme mijloacele de transport în comun în centre de zi pentru oamenii străzii, asta deși plătește în același timp milioane de euro pentru Direcția Generală de Asistenta Socială care ar trebui să-i ajute pe cei fără adăpost și gestionează cantine sociale sau adăposturi.
Mai mulți angajați RATB spun că există un ordin scris emis de Primăria Generală a MinicipiuluI București care îi obligă să permită oamenilor fără adăpost să stea în mjloacele de transport pe timpul zilei, chiar dacă nu au bilet, indiferent de cum deranjează alți călători.
Nici măcar la capăt de linie nu sunt coborâți oamenii străzii din tramvaie, autobuze sau troleibuze, deși există prevederi care interzic oricărui călător să circule în buclele de întoarcere.
Angajații RATB au explicat aceste lucruri într-o discuție declanșată luni dimineață, la capăt de linie, când un călător a întrebat un vatman de ce permite unui om al străzii să circule cu tramvaiul, deși nu avea bilet și era într-o condiție igienică deplorabilă, care făcea imposibilă călătoria pentru alte persoane din pricina mirosului insuportabil.
Fără să știe că și un ziarist asistă la discuție, angajații RATB au explicat că Primăria București îi obligă să transforme mijoacele de transport în comun în refugiu permanent pentru cei fără adăpost.
România liberă prezintă înregistrarea video cu angajații RATB care explică situația, pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la autenticitatea acestei discuții. Însă vom prezenta această discuție într-o manieră care să protejeze identitatea lucrătorilor RATB, pentru ca aceștia să nu fie abuziv sancționați după ce au dezvăluit decizia cel puțin ciudată impusă de Primăria Generală.
Angajații RATB au mai povestit că s-a făcut chiar și o ședință cu șeful de depou care le-a dat dispoziții verbale să nu facă nimic indiferent ce se petrece în tramvai.
”În toate mijloacele de transport în comun suntem obligați să-i ținem. Luați legătura cu primăria, noi avem o circulară venită de la primărie. Noi nu îi lăsam, dar primăria a dat o circulară care ne obligă să-i lăsam. Este hârtie semnată. Nici vatmanului nu îi convine să suporte mirosul acela. De asta nu chemăm Poliția Locală, pentru că nu vine dacă primăria a dispus asta. Este hârtie, notă, venită să procedăm așa”, a declarat o angajată RATB.
Un vatman a explicat că dispozițiile s-au dat și într-o ședință cu șeful de deopu:
”Șeful de depou ne-a spus la ședință să nu avem treabă cu ce se petrece în tramvai. Noi nu avem voie să-i dăm jos. De ce nu l-a dat un călător jos?”.
Prin ordinul scris, Primăria București încalcă chiar propriile ”legi”. Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 156 din 23 august 2001 conține prevederi încălcate prin decizia de a transforma mijloacele de transport în comun în refugii pentru persoanele fără adăpost.
Articolul 7 interzice călătoria fără bilet iar articolul 8 prevede o interdicție de a transporta materiale care ”provocă neajunsuri altor călători prin mirosuri, prin ardere sau coroziune”.
Transformarea mijloacelor de transport în comun în centre de zi pentru persoanele vulnerabile care nu au un adăpost este o decizie cu atât mai ciudată cu cât Primăria Generală are în subordine o structură foarte stufoasă, plătită din bani publici tocmai pentru protecție socială.
Directia Generala de Asistență Socială a Municipiului București este structura care ar trebui să se ocupe și de oamenii fără adăpost, nu Regia Autonomă de Transport în Comun. DGASMB are un buget de cel puțin 13,5 milioane de euro. Deși Legea privind liberul acces la informații de interes public obligă toate instituțiile să-și facă public bugetul, DGASMB încalcă legea și nu prezintă datele financiare pentru anii 2015 si 2016, ultimul buget făcut public fiind cel din 2014 când totalul cheltuielilor a fost de 13.513.333 euro.
VIDEO: Discuția în care angajatii RATB spun că Primăria a dat un ordin scris care transforma tranvaiele in centre de zi pentru persoanele fără adăpost
Așadar, primăria plătește unei structuri un buget uriaș pentru protecție socială, dar transferă o problemă foarte gravă din această zonă către regia de transport. Și aceaste este un aspect minor în comparație cu alte riscuri care apar ca urmare a deciziei administrației locale de a transforma mijloacele de transport în comun în centre de zi pentru persoanele fără adăpost.
Un alt efect al deciziei ciudate a Primăriei București este producerea unor situații conflictuale între călători și persoanele fără adăpost, pentru că situația precară de igienă a acestora determină uneori reacții agresive ale călătorilor. Astfel de conflicte spontane pot degenera grav și expun ambele părți la situații extrem de periculoase.
Un studiu privind bolile psihice la oamenii fără adăpost arată că 40% au dezvoltat afecțiuni similare psihozelor. Circa 56% din oamenii care ajung în stradă din cauza problemelor psihice consumă alcool și suferă de boli precum schizofrenie sau tulburări de personalitate. Alte detalii aici!
Conform studiului ”Intervențiile la grupurile vulnerabile reprezintă cheia eradicării tuberculozei în Europa”, publicat în 2016, al Centrului European pentru Prevenirea Bolilor, studiu care viza evoluția cazurilor de TBC, incidența îmbolnăvirilor de acest tip la oamenii fără adăpost este de aproape 30 de ori mai mare decât la oamenii obișnuiți și de două ori mai mare decât la consumatorii de droguri.
Conform unei statistici prezentată de autorități, încă din 2009 în București erau cunoscuți peste 5.000 de oameni ai străzii.
Reprezentanții RATB și cei ai Primăriei București au primit în scris de la România liberă solicitarea să exprime un punct de vedere legat de această situație. Nu au au răspuns. Verbal, un reprezntant RATB a spus reporterului RL că doar controlorii de bilete ar avea dreptul să-i dea jos, pe motiv că nu au bilete și că se pregătește o campanie de afișare a numerelor de telefon ale ONG-urilor care se ocupă cu protecție socială, urmând ca tot călătorii să fie cei care sesizează activiștii voluntari.
Frigul reprezintă cea mai mare spaimă pentru oamenii străzii din Bucureşti. Adăposturile de noapte pe care cultele sau primăriile ar fi normal să le asigure sunt fie inexistente, în cazul primelor, ori limitate ca număr de locuri, cum e cazul celor administrate de municipalitate.
Reporterii României Libere au vrut să vadă ce variante are un om lipsit de adăpost pentru a înfrunta noaptea, când afară sunt -10 grade Celsius. Pentru câteva ore, am jucat rolul unor pribegi fără adăpost, care provin din alt judeţ, dar au ajuns în Capitală. Îmbrăcaţi în haine uzate, am încercat să găsim un loc cald în care să dormim. Am mers iniţial la principalele biserici din Bucureşti, cum ar face orice persoană a străzii care știe că poate găsi un ajutor creștinesc la aceste lăcașuri.
„Boschetarii” care stăteau pe jos prin gară ne-au recomandat să mergem la adăpostul din strada Odăi, pentru că la cel de la Policolor sunt mulţi păduchi şi boli. „Cel mai bine ar fi să daţi telefon de oriunde la 112 şi vă duc ei. Dar vedeţi să vă ducă la Odăi, că la ălălalt e plin de păduchi şi de bube.Te umpli de bube şi după aia de unde bani de antibiotic să te tratezi?”, ne-a explicat un bărbat. Citiți aici detalii.
Pe de altă parte, fără existenta vreunei circulare de la Primăria București, în mijloacele de transport în comun se derulează și alte activități care sunt interzise, cum este comerțul ilegal. Pe linia tramvaiului 42 în mod constant apar vânzători ambulanți care fac comerț ilicit între stațiile aflate aproape de capătul liniei. Un astfel de vânzător a fost și în luna iulie a acestui an chiar în timp ce vorbea cu vatmanul. Vatmanii nu au voie să discute cu alte persoane în timp ce conduc tramvaiul.
