Pasive, indiferente, ostile activiștilor de mediu și dispuse la compromisuri care dăunează mediului, autoritățile locale și centrale creează contextul propice pentru incidente de genul celui din Parcul Dinozaurilor, care a avut urmări tragice.
Spiritul civic, atât de adormit în România postdecembristă, a devenit din ce mai sensibil la subiecte ce țin de impactul asupra mediului. Defrișările ilegale, investițiile private cu risc asupra mediului, fie că este vorba de microhidrocentrale, de gaze de șist, de exploatări de zăcăminte aurifere, au reprezentat declicul pentru ieșiri în stradă demne de luat în seamă în ultimele luni. Pe fondul pasivității statului, spațiul public s-a încins însă peste măsură, pe alocuri.
Un caz recent s-a petrecut în Geoparcul Dinozaurilor, din județul Hunedoara, unde un investitor privat a primit undă verde pentru două microhidrocentrale, pe Râul Alb. O microhidrocentrală dintre atâtea alte mii de microhidrocentrale ridicate pe râurile Carpaților. Dar acel investitor, administrator și patron al firmei ABI Automotion, este acum în stare gravă și cel mai probabil nu va mai merge niciodată, după ce a fost călcat de mașina activiștilor de mediu pe care el împreună cu angajații săi îi atacaseră. Doi dintre militanții pentru mediu, care veniseră să investigheze presupuse defrișări ilegale, au ajuns și ei la spital, cu răni la cap, spate și ochi. S-au deschis mai multe dosare penale în acest caz, dar „România liberă“ expune mai jos motivele pentru care vinovat pentru cele întâmplate este, de fapt, statul român.
1. Lipsa de acțiune a autorităților statului
La începutul lunii mai, mii de oameni au protestat în București și în alte orașe ale țării împotriva defrișărilor masive și a restituirilor ilegale de păduri. “Ne luăm verdele înapoi”, “Toate partidele ne taie pădurile”, “Stopați bio-adversitatea”, reclamau pancartele protestatarilor, pe care indignarea i-a scos afară din case. Iar motivele indignării lor erau mai mult decât întemeiate, după cum o arăta un raport de audit al Curții de Conturi, trimis Parlamentului României în martie 2013, dar ignorat de autorități. Cifrele anunțate atunci erau negre: între 1990 și 2012, fondul forestier public s-a redus cu 3,2 milioane ha, din care aproape 562.000 ha au fost retrocedate în mod ilegal; volumul tăierilor ilegale acoperă o suprafață de 366.000 ha, cantitate a cărei valoare se ridică la 5 miliarde de euro; zilnic se exploatează, în medie, 41 ha, din care mare parte reprezintă tăierile ilegale.
“Legile de retrocedare elaborate în trepte, confuze și lipsite de viziune au facilitate abuzurile, conflictele, litigiile. Legislația administrării și controlului pădurii a fost decuplată de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale în pădurile proprietate publică a statului. (…) Proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autoritățile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferență și pasivitate.”, scriu, negru pe alb, inspectorii Curții de Conturi, în raportul intitulat “Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012”.
De aceeași pasivitate cancerigenă sunt acuzate autoritățile cu atribuții în protecția mediului și de către directorul ONG-ului Agent Green, Gabriel Păun, rănit în conflictul de pe Râul Alb.
“Reacția statului dovedește o impo-tență deliberată. Toate partidele politice care au trecut pe la putere precum fanarioții sunt impotente și țara este în metastază. Fie ca e vorba de tăieri precedate de retrocedări ilegale, fie că e vorba de aur, gaze de fracturare sau de MHC-uri, structurile de crimă organizată funcționează destul de bine și se acoperă cu succes dacă nu sunt expuse și internaționalizate,” a declarat Păun pentru „România liberă“.
2. Rolul statului este preluat de ONG-uri
În lipsa unei atitudini ferme din partea autorităților, ale căror acțiuni deseori dăunează grav mediului, în loc să îl protejeze, s-a conturat un rol important al organizațiilor non-guvernamentale. Acestea au început să aibă din ce în ce mai des acțiuni similare cu cele ale organelor de anchetă. Cum demersurile obișnuite, făcute din spatele unui birou, de genul petițiilor și scrisorilor deschise, nu aveau nici un efect, modul de abordare al ecologiștilor s-a schimbat radical.
Organizații precum Agent Green, Greenpeace, EIA, au acum oameni pe teren, care investighează la fața locului, care umblă prin păduri, urmăresc mașinile care transportă lemn spre porțile fabricilor. Și au la ei, de obicei, camere de luat vederi, motiv de ceartă cu șoferii de camioane, paznicii fabricilor, tăietorii sau chiar direct cu investitorii. Așa s-a întâmplat și în conflictul de pe Râul Alb, unde camerele de luat vederi ale vizitatorilor l-au scos din minți pe investitorul venit să-și protejeze proprietatea privată. De menționat însă că în zonă nu există nici un perimetru îngrădit sau vreun semn care să anunțe că acela este un teren privat. Luați prin surprindere de loviturile angajaților firmei, unii dintre activiștii de mediu au strigat că sunt jurnaliști. Trebuie menționat însă faptul că la conflictul din Parcul Dinozaurilor nu a luat parte nici un jurnalist, așa cum s-a vehiculat, în mod eronat, în presă (inclusiv „România liberă“ a citat un martor care spune că prezentă a fost o jurnalistă de la Deutsche Welle).
“Confuzia a pornit de la faptul că am avut discuții cu o zi înainte cu Deutsche Welle pe diferite subiecte pozitive despre natură. În momentul incidentului echipa respectivă nu a fost cu noi, dar a revenit imediat ce a avut posibilitatea și ne-a găsit la spital. Noi am strigat că suntem jurnaliști ca să scăpăm de lovituri, dar nu i-a interesat. În ceea ce o privește pe cetățeana austriacă (n.r. – despre care s-a spus că ar fi de la Deutsche Welle), ea era o turistă iubitoare de natură care a avut neșansa să asiste la aceste scene groaznice și să rămână cu amintiri mai puțin plăcute despre România,” a explicat Păun, pentru „România liberă“.
3. Statul nu colaborează cu ONG-urile
De cele mai multe ori, autoritățile sunt ostile acțiunilor organizațiilor non-guvernamentale și nu consideră că ar trebui să lucreze împreună cu ele.După confruntarea sângeroasă din Parcul Dinozaurilor, Coaliția pentru Mediu, care include 30 de organizații, a cerut președintelui și premierului să ia măsuri pentru a garanta securitatea activiștilor de mediu. Membrii coali-ției consideră că investitorul și acti-viștii răniți în Parcul Dinozaurilor sunt victimele nu doar ale agresorilor impli-cați, ci și “ale instituțiilor abilitate la nivel local și ale clasei politice care întreține un climat de ură la adresa activiștilor ecologiști.”
Colaborarea cu autoritățile este aproape inexistentă, spune și Păun: “Care autorități? Se schimbă trei miniștri pe an la mediu și păduri. Un perpetuu provizorat invocat pentru a-și explica limitările în acțiune. Autoritățile sunt în general ostile și niciodată cu adevărat deschise. Nu iau inițiativă si reacționează doar la expuneri mediatice majore, când nu mai au de ales.”
4. Investitorii sunt convinși că nu greșesc cu nimic
Odată primite de la stat aprobările, investitorul consideră că nu este treaba unei terțe părți ce proiect derulează. Unii recurg chiar la forță, așa cum s-a întâmplat și pe Valea Râului Alb. Și, bineînțeles, investitorii consideră că proiectele lor sunt în conformitate cu legea și nu afectează negativ mediul.
În urmă cu o lună, investitorul microhidrocentralelor de pe Râul Alb, Mihalache Bocea, asociat principal al ABI Automotion SRL, declara pentru „România liberă“: “Este o investiție foarte ecologică, nu e nici un dezastru, cum suntem acuzați. Pentru defrișările pe care le facem, pe doar 4.000 de metri, am dat teren în schimb, de șapte ori valoarea și de cinci ori suprafața. Ulterior, totul se dezafectează și se readuce la stadiul initial. A durat patru ani să parcurgem toți pașii, acum avem toate avizele. Sunt foarte mulți bani, foarte multă energie depusă. Am plătit 117.000 de euro garanție la Apele Române, pe care îi recuperăm doar dacă proiectul se va face. De doi ani de zile, plătim și chiria.”
Patronul firmei ABI Automotion spunea atunci că investiția în cele două microhidrocentrale se ridică la cinci milioane de euro, din care mare parte provin dintr-un credit bancar, pentru care și-a pus gaj mare parte din bunuri.
Mihalache Bocea este acum în spital, în stare foarte gravă, după ce a fost călcat accidental de mașina unuia dintre activiștii de mediu, în învălmășeala creată în timp ce activiștii încercau să scape de agresiunea reprezentanților firmei constructoare. Bocea nu va mai merge niciodată, spun medicii, pentru că a suferit o fractură cervicală și nu se poate mișca de la gât în jos.
5. Lipsa de transparență și suspiciunile de corupție
Marile nume implicate în dosare de retrocedări ilegale au reprezentat un semnal puternic pentru societatea civilă. Viorel Hrebenciuc (fost deputat PSD), ful său, Andrei Hrebenciuc, Tudor Chiuariu (fost senator PNL), Ioan Adam (fost deputat PSD), Ilie Sârbu (senator PSD, socrul premierului Victor Ponta), Dan Șova (senator PSD), Adam Crăciunescu (director Romsilva) s-au numărat printre cei cercetați în dosarul care vizează retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău.
Astfel de dosare, precum și acuzațiile din raporul de audit al Curții de Conturi împotriva consiliilor județene și locale, care dau deseori avize fără să respecte legea, au creat un val de suspiciuni asupra modului în care se aprobă astfel de investiții. Nici proiectul microhidrocentralelor de pe Râul Alb nu a scăpat, fiind deschise o acțiune în judecată împotriva investitorului pentru presupuse defrișări ilegale, precum și o acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara, care este acuzată de Federația Coaliția Natura 2000 că a încadrat în mod eronat proiectul la “instalații industriale pentru producerea energiei”, fără să țină cont că o astfel de încadrare nu se poate face în cazul unei arii naturale protejate. Un alt semn de întrebare îl privește pe responsabilul cu afaceri al firmei ABI Automotion, Nelu Coman, care ocupă și funcția de consilier local PSD la nivelul comunei pe raza căreia se derulează proiectul.
Universitatea București, care administrează Geoparcul Dinozaurilor și a dat undă verde pentru proiectul controversat, a anunțat ieri că a decis încă de acum două săptămâni să demareze procedurile de suspendare a avizului dat pentru construcție.
Procurorii DNA au descins vineri la sediile instituțiilor care au avizat proiectul microhidrocentralelor de pe Râul Alb, inclusiv la Administrația Bazinală de Ape Mureș, Administrația Geoparcului Dinozaurilor și Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara. Motivul: cercetări pentru „infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013-2015”.
6. Defrișările, motiv de dispute politice la cel mai înalt nivel
Noul Cod Silvic, recent trecut de Parlament, a fost intens dezbătut din cauza celor două puncte sensibile – limita de 30 la sută impusă pentru un sortiment (adică, odată ce un procesator atinge nivelul de 30 la sută dintr-un sortiment, nu mai poate participa la licitații prin care este scoasă la vânzare masa lemnoasă din acel sortiment) și libertatea proprietarilor care dețin mai puțin de 10 ha să poată exploata fără amenajamente silvice. De asemenea, actul normativ a fost motiv de acuzații la vârful scenei politice.
Astfel, premierul Victor Ponta a acuzat lideri din PNL de trafic de influență, iar președintele Klaus Iohannis a ripostat. Cel din urmă fusese acuzat, voalat, de fostul ministru al Apelor și Pădurilor Doina Pană, inițiatorul principal al noului Cod, că refuză promulgarea actului normativ pentru că face jocurile celor de la Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România.
Aceste dispute, precum și încercările diverselor tabere de a confisca mișcările de protest, au încins și mai mult spiritele și au creat un mediu propice pentru conflicte de genul celor de pe Valea Râului Alb. În acest caz, autoritățile au reacționat în ultimul ceas, sub presiune mediatică. Poate, dacă o făceau mai devreme, tragedia din Parcul Dinozaurilor nu s-ar fi produs.
