Vicepreşedintele PSD Dan Nica, unul dintre foștii miniștri vizați de ancheta DNA în dosarul Microsoft și pentru care Laura Codruța Kovesi a cerut aviz de începerea urmăririi penale, susține într-un comunicat de presă citat de Mediafax că nu a cerut şi nu a condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui şi că nu a deţinut şi nu deţine societăţi offshore.
Dan Nica a transmis sâmbătă un comunicat în care face o serie de precizări în legătură cu informaţiile apărute în comunicatul DNA de vineri.
Potrivit fostului ministru al Comunicaţiilor, contractul din aprilie 2004 nu a fost încheiat de ministerul pe care l-a condus, iar "singura responsabilitate a fost aceea de a centraliza solicitările venite din partea instituţiilor publice beneficiare şi de a le gestiona din punct de vedere tehnic, numeric şi nicidecum din punct de vedere al preţului".
Citește și: Emil Boc susține că nu știe despre o eventuală încălcare a legii în dosarul Microsoft
"Societăţi offshore nu am deţinut şi nu deţin nici direct, nici indirect. Nu am cerut şi nu am condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui. Nu am avut nicio legătură cu intermediarii acestor contracte, fiind de notorietate adversitatea mea faţă de aceştia din 2000 şi până în prezent. Nu am crezut şi nu cred în necesitatea existenţei intermediarilor în relaţia cu un monopol", menţionează Nica.
El mai spune că nu cunoaşte detalii referitoare la actul adiţional din noiembrie 2004, deoarece a plecat din Guvern în iulie 2004 şi nu a mai avut acces la informaţii.
"Eu am oprit procesul de închiriere a acestor licenţe în 2012 pentru că am considerat incorectă plata în continuare după 9 ani a chiriei pentru produse depăşite tehnic; ştiu că destui au fost supăraţi din cauza acestei decizii", menţionează fostul ministru.
"Regret că nu am avut posibilitatea de a da informaţiile necesare la DNA înainte de apariţia comunicatului acestei instituţii, dar sper să fiu chemat cât mai curând pentru a putea aduce toate clarificările în vederea aflării adevărului", a mai spus el.
DNA cere aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni, în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului ICCJ să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu.
De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.
Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.
Citește și: Funeriu și Vreme s-au autosuspendat din PMP
DNA arată că cererea a fost formulată pentru că există suspiciuni în cazul foştilor miniştri în dosarul privind licenţele Microsoft pentru şcoli.
"Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte", se arată într-un comunicat de presă de vineri al DNA.
Fostul ministru al comunicaţiilor Dan Nica e acuzat că ar fi primit o parte din suma de 20 mil. dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor off-shore-uri cu titlu de consultanţă aferentă contractului de licenţe Microsoft cu Guvernul, pentru ca acesta să fie încheiat în condiţiile propuse de Fujitsu.
Citește și: Ponta, despre dosarul licențelor Microsoft: Justiţia să îşi facă datoria
"În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers", se arată în comunicatul în care DNA anunţă că a cerut sesizarea Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale în cazul lui Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor în perioada 2000 – iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European.
El este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, pentru că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.