» Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ieri prin vot sa propuna spre aprobare Camerelor prelungirea mandatului consilierilor Curtii de Conturi, lucru neconstitutional.
» Daca Parlamentul va vota prelungirea, este posibil sa asistam la contestarea pe banda la Curtea Constitutionala a tuturor rezultatelor rapoartelor de control ale Curtii de Conturi.
Parlamentarii au fost avizati ca prelungirea mandatului este neconstitutionala, fiind interzisa expres de Legea fundamentala, dar au votat prelungirea. Ei spun ca spera ca se va reusi in acest interval adoptarea unei noi legi a Curtii de Conturi, actuala lege (94/1992) fiind in conflict cu Legea fundamentala.
Aceasta ar fi cea de-a doua prelungire a activitatii consilierilor, dar prima adoptata dupa ce acestora le-a expirat mandatul.
Prima prelungire, pana la 31 martie 2008, a fost aprobata prin hotararea Parlamentului din decembrie 2007, semnata de Bogdan Olteanu si Doru Ioan Taracila, care nu precizeaza in baza carei legi a putut fi adoptata respectiva norma.
Asadar avem, pe de o parte, o lege din 1992 care spune ca mandatul consilierilor este de sase ani si, pe de alta parte, Constitutia revizuita din 2003 care vorbeste de un mandat de 9 ani, ce nu poate fi prelungit sau innoit. Or, Constitutia primeaza si in acest caz nu se poate invoca articolul 155 din Legea fundamentala, deoarece reinnoirea mandatului actualilor consilieri de conturi se poate face in conditiile prevazute de Legea organica a Curtii de Conturi, lege care nu a fost adaptata la prevederile Constitutiei. Parlamentarii contactati de "Romania libera" au recunoscut cele de mai sus, dar spun ca au ales "raul mai mic".
Valer Dorneanu, deputat PSD, a recunoscut ca, potrivit Constitutiei, mandatul consilierilor de conturi nu poate fi prelungit. "Am plecat de la urmatoarele premise: prima ca noi, Parlamentul, suntem de vina ca nu am adoptat o lege a Curtii de Conturi. Pe de alta parte, am plecat de la premisa principiului continuitatii activitatii statului, care presupune ca toate autoritatile publice – si mai ales cele esentiale – sa-si poata desfasura in bune conditiuni activitatea. Problema ce trebuie rezolvata este ca institutia Curtii de Conturi, indispensabila functionarii statului, este in pericol de a-si inceta activitatea. Atunci s-a fortat nota putin, prelungindu-se mandatul actualei Curti".
Gheorghe Albu (PD-L) spune ca a ales raul cel mai mic in cunostinta de cauza: "Au fost doua opinii. Una dintre ele cum ca deja Curtea are date decizii care pot fi atacate la Curtea Constitutionala, deoarece mandatul consilierilor a expirat la data de 14 februarie. Cea de-a doua opinie exprimata a fost ca nu putem sa nu prelungim mandatul si sa lasam tara fara o institutie importanta. Mai mult, sa stiti ca s-a recunoscut ca de vina este chiar Parlamentul, care nu a reusit in 5 ani de zile sa rezolve situatia. Noi, reprezentantii PD-L, am fost pusi in situatia de a vota prelungirea pentru a nu ramane fara Curtea de Conturi. Am ales, altfel spus, raul mai mic".
Deputatul PRM Lucian Bolcas ne-a declarat ca s-a opus acestei hotarari deoarece este neconstitutionala. "Constitutia nu ingaduie prelungirea mandatului consilierilor, in orice forma s-ar lua. Daca ei sustin ca au fost alesi dupa vechea Constitutie, care nu preciza exact ca este interzisa prelungirea, eu va spun ca, daca s-a modificat un text de procedura, este de imediata aplicare si prelungirea este interzisa." Bolcas sustine ca s-a opus si la prelungirea de mandat votata in decembrie anul trecut si a promis ca va sustine de la tribuna Parlamentului acelasi punct de vedere. Deputatul PRM a fost singurul care s-a opus prelungirii mandatelor consilierilor pana la 30 aprilie. "Eu stiu doar ca aceasta Curte de Conturi si-a incetat mandatul. Acolo se confrunta doua forte: una a PSD-ului, care doreste sa-si pastreze oamenii cat mai mult, si a doua a PNL-ului, care incearca sa-si impuna propria varianta de organizare a Curtii de Conturi".
Controale blocate
Unii dintre consilierii Curtii de Conturi si-au manifestat teama ca actele adoptate de Curte dupa data expirarii mandatului (14 februarie 2008) ar putea fi contestate pe banda rulanta la Curtea Constitutionala. "Nu se mai poate asigura valorificarea (n.r. – punerea in aplicare a prevederilor legale) rapoartelor de control, a acordarii descarcarilor de gestiune. Chiar sesizarea organelor de cercetare penala ar putea fi atacata ca neconstitutionala", ne-au declarat surse din cadrul Curtii. In prezent sunt in derulare o serie de controale la institutii de prim rang, ale caror rezultate ar putea fi contestate ca incalcand Constitutia.
Intre acestea se regasesc, spun consilierii, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Autoritatea Nationala de Supraveghere a prelucrarii datelor cu caracter personal, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Ministerul pentru IMM si Consiliul Legislativ.
