Alin Iacobescu, managerul Transgex Oradea, liderul absolut de piaţă în domeniul energiei geotermale, face o comparaţie între stimulentele primite de producătorii români de energie geotermală şi cei din occident: „În occident sunt subvenţionaţi. Nouă niciodată nu ni s-a dat aşa ceva. Am văzut în Islanda, Italia, Franţa, Germania, că ajutorul pentru riscul geologic este preluat de stat în totalitate.
Operatorul privat când începe să sape o sondă sunt bani enormi. O sondă poate ajunge şi la 5 milioane euro. Chiar dacă explorarea este făcută şi el ştie că în zona respectivă există apă goetremală, în momentul în care începe forajul pentru sondă, vine Banca Mondială şi-i garantează riscul de foraj. În situaţia în care el forează la 3000 metri şi nu a găseşte cu sonda respectivă ape geotermale, că se poate întâmpla şi chestia asta, 80-90% din suma cheltuită cu forajul i se returnează de către Banca Mondială, dar la final tot statul e cel care finanţează, decontându-se cu Banca Mondială. În plus, în străinătate statul e cel care face partea de prospecţiune şi identifică pe teritoriul naţional noi izvoare geotermale. În România de câţiva ani încoace statul a oprit orice activitate de cercetare de acest fel”.
Transgex primeşte totuşi de la statul danez (prin intermediul Ministerului Mediului din România) 140.000 euro anual pentru a-şi ceda dreptul asupra cantităţii de emisii de CO2 nedegajate în atmosferă prin utilizarea de către orădeni a energiei geotermale în locul gigacaloriilor obţinute din combustibili fosili.
