La nivelul structurilor de combatere a Crimei Organizate din Europa există informaţii care duc la ipoteza includerii României pe ruta de tranzit a heroinei din Afganistan, spre ţările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federaţia Rusă şi Ucraina.
Concret, din depozitele construite în Ucraina, heroina pleacă spre Europa Occidentală prin trei itinerarii: prin Polonia, prin Ungaria şi prin România.
În România sunt folosite în principal 5 itinerarii care fac legătura între punctele de intrare de la frontiera cu Bulgaria şi, Ucraina şi punctele de ieşire către Ungaria.
Românii, cărăuşii drogurilor Europei
Autorităţile implicate în combaterea traficului de droguri spun că, în ultima perioadă se remarcă o intensificare a activităţilor desfăşurate de grupările criminale. Acestea recrutează cetăţeni români pentru transportul unor cantităţi semnificative de droguri (10-80 kilograme), care se fac în special cu ajutorul unor autoturisme, cumpărate special pentru trafic şi oferite apoi, ca plată cărăuşului, după ce efectuează transportul.
Ruta tradiţională balcanică continuă să joace un rol hotărâtor în traficul de heroină, a explicat şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, chestorul Sorin Oprea, la lansarea Raportului Naţional privind situaţia drogurilor în România. Datorită poziţiei sale geografice, marile reţele de trafic internaţional de heroină a inclus România în ramura nordică a Rutei Balcanice, alături de Bulgaria, Ungaria, către Europa de Vest.
Piaţa drogurilor în România
În ţara noastră, heroina rămâne un drog al marilor oraşe, spun specialiştii români în combaterea traficului şi consumului de droguri. Nu există mari modificări faţă de anii trecuţi. Peste 75% din consumul de heroină s-a înregistrat în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Deva, Sibiu şi Braşov.
Principala piaţă de desfacere a cocainei este în proporţie de 45% în municipiul Bucureşti.
În peste 80% din acţiunile desfăşurate la nivel naţional s-au stabilit conexiuni cu grupări ce acţionează la nivelul Capitalei. Ca modalităţi de transport a cocainei, sunt cunoscute două metode, întâlnite în peste 90 din situaţii şi anume prin intermediul cărăuşilor şi prin intermediul societăţilor de curierat. În ultimii ani se observă tendinţa traficanţilor sud-americani de a utiliza ruta maritimă pentru transportul unor cantităţi însemnate de cocaină spre Europa. Portul Cosntanţa reprezintă o opţiune pentru introducerea în spaţiul european a unor importante cantităţi de cocaină, provenite din ţări ale Americii de Sud.
Canabisul şi haşişul sunt cele mai traficate şi consumate droguri în România
Aceste droguri sunt întânite preponderent în marile centre universitare: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Drogurile de pe piaţa autohtonă provin din Moldova, Serbia, Spania şi Olanda. Poliţiştii au găsit însă şi mici culturi înfiinţate în diverse spaţii pe teritoriul României.
Drogurile sintetice (amfetamine, ecstasy, MDMA) sunt tranzitate prin România, existând şi o cerere pentru consum. Acestea provin din ţări est-europene şi au ca destinaţii Orientul Apropiat şi Mijlociu. Drogurile sintetice sunt traficate pe teritoriul României prin intermediul serviciilor poştale, a transportului aerian, cât şi al celui rutier (auto personal). Consumul este localizat în special în baruri, discoteţci şi cluburi din marile oraşe.
Etnobotanicele sunt importate în special din China, Germania şi Anglia. Acestea sunt introduse în România în special prin intermediul firmelor de curierat rapid, distribuitorii achiziţionându-le la un preţ de 2 euro pe gram şi le vând cu 22 de euro pe gram.
