Aproximativ 1,5 euro. Atât l-ar costa pe un turist o călătorie cu mijloacele de transport în comun din Bucureşti, fapt care plasează capitala României în topul celor mai scumpe oraşe din Europa din acest punct de vedere. RATB a decis recent să elimine biletele de hârtie pentru a încuraja plata cu mijloace electronice.
Astfel că, cea mai ieftină metodă pentru a circula „legal” cu autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul a rămas achiziţionarea unei cartele magnetice al cărei preţ, incluzând cei 1,3 lei care reprezintă călătoria în sine, ajunge la aproximativ 6 lei. Marele câştigător al acestei afaceri este UTI, compania care a instalat cititoarele electronice ale RATB, care emite în parteneriat cu regia aşa numitele „carduri verzi” şi care, în plus, ia bani şi de la două bănci mari pentru a le pune la dispoziţie softul de acceptare a plăţilor prin card bancar.
Mai mult, orice bancă va dori de acum încolo să lanseze un card cu ajutorul căruia să poată fi achitate călătoriile cu mijloacele de transport în comun va fi obligată să lucreze în parteneriat cu aceaşi firmă UTI, aparţinând omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Situaţia este aproape identică şi în cazul călătoriilor cu metroul.
Potenţial de milioane pe termen lung
Potrivit Regiei Autonome de Transport Bucureşti(RATB), cititoarele de carduri de pe mijloacele de transport în comun din Bucureşti au fost instalate de către o asociaţie de firme condusă de SC UTI International. Încasările companiei din această afacere se ridică la câteva milioane de euro doar că lucrurile nu se opresc aici.
Aceeaşi companie a dezvoltat şi softul de acceptare pe care l-a vândut RATB. Mai mult, UTI are de câştigat pe termen lung nu numai de la stat ci şi de la bănci. Recent, BCR şi BRD au lansat câte un card care include aşa numitul „portofel electronic”, instrument ce permite plata călătoriilor pe mijloacele de transport în comun din Bucureşti. Ideea, lăudabilă în sine, aduce un profit sigur aceleaşi companii UTI.
Astfel, pentru a putea adapta cardul la cititoarele RATB, BCR a achiziţionat interfaţa de la compania mai sus citată, după cum ne informează atât BCR cât şi RATB. Mai mult decât atât, deşi a evitat să dea un răspuns concret în acest sens, UTI va lucra cu orice bancă va dori să lanseze în Bucureşti un astfel de card deşi, în mod normal, infrastructura odată instalată poate citi cardurile emise de orice bancă.
„Pentru instituţiile bancare ce doresc să exploateze cardul dual, acestea trebuie să achiziţioneze un modul de soft de interconectare de la SC UTI International, urmând să încheie un contract comercial cu RATB”, ne-au spus reprezentanţii regiei.
Potrivit unor surse apropiate situaţiei, costurile interfeţei se ridică la aproximativ un milion de euro.
Şi mai interesant este faptul că UTI nu a făcut altceva decât să preia un soft(Mifare) existent deja de ani buni pe piaţa internaţională şi să îl adapteze la condiţiile specifice RATB. Pentru acest lucru a încasat deja milioane de euro de la Regie şi s-a ales şi cu o afacere pe termen lung. Menţionăm că UTI este una dintre companiile abonate la contractele cu statul dezvoltând soluţii de soft dar şi lucrări de infrastructură pentru Metrorex şi RATB a căror valoare totală se ridică la sute de milioane de euro.
Cardul BRD nu este activ
Două bănci au lansat în România carduri duale contactless care pot fi utilizate atât ca intrument de plată îm magazine, restaurante şi altele cât şi pentru achitarea călătoriilor cu mijloacele RATB. Cu toate acestea cardul BRD nu poate fi utilizat, cel puţin deocamdată, după cum ne informează angajaţii unei sucursale a băncii. Cardul BCR este activ şi poate fi utilizat. La insistenţele RL, şeful departamentului de comunicare al BRD, Traian Traicu, a spus doar că „nu comentează”.
