De ce ne-am temut nu am scăpat: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a votat un nou ghid de comunicare prin care se împiedică accesul presei la informaţiile din dosarele penale de interes major, cum ar fi cele de corupţie, spălări de bani, fraude de zeci, poate sute de milioane de euro din zona achizițiilor publice.
Dintre cei 18 membri CSM prezenți la ședința de marți, 15 au votat pentru eliminarea transparenței din înfăptuirea actului de Justiție și doar trei membri CSM s-au opus.
De marți, acest nou ghid de secretizare a actului de Justiție este OBLIGATORIU. Orice magistrat sau grefier care dă mai multe informații (“fără drept”), decât ce e cuprins într-un comunicat de presă sec, face PUȘCĂRIE până la un an ( pentru înșelăciuni de sute de milioane de euro pedeapsa e de doar 5 ani pușcărie!!!)
Citește și: Ghidul CSM – salvarea corupţiei
Cel mult, în afară de comunicat, se mai pot da unele informații după ce suspectul sau inculpatul este înștiințat că este urmărit penal , iar în dosarele fără autori, se pot da informații numai în situații speciale, de pericol public. Mai e doar o singură prevedere potrivit căruia procurorul poate da informații care nu compromit interesele Justiției, dar procurorul NU mai este obligat să dea astfel de informații , asa cum era în vechiul ghid.
Convorbirile membrilor rețelelor mafiote – SECRETE
Noul ghid de comunicare a reprezentaților Justiției cu presa impune parchetelor și instanțelor de judecată să secretizeze probele, în special interceptările care desenează arhitectura rețelelor mafiote, de la capii din partide – la șefi de Poliție sau la magistrați.
De ce era importantă publicarea interceptărilor, în afară de faptul că prin ele se contura clar rețeaua mafiotă? Simplu, pentru că, prin publicarea interceptărilor, era mai greu ca baronul local să facă presiuni, spre exemplu, asupra judecătorului de drepturi și libertăți pentru a nu opera arestări.
De asemenea, era mai greu șefului de partid să facă presiuni asupra instanțelor pentru achitări, pentru obțineri de sentințe favorabile sau pentru promovări în posturi de conducere, așa cum făcea, spre exemplu, baronul PSD de Mehedinți, Adrian Duicu, presedinte de CJ ( trafic de influență din Palatul Victoria! ).
Cum a fost camuflată secretizarea dosarelor
Principiul de bază invocat de CSM pentru a elabora și aproba ghidul de secretizare a dosarelor este apărarea DREPTURILOR suspecților și inculpaților, fără a se ține cont de INTERESUL PUBLIC, de drepturile cetățenilor corecți, plătitori de taxe, de a fi informați corect despre modul in care este folosit/cheltuit/înstrăinat patrimoniului public ( bani, bunuri).
De astăzi înainte, datorită CSM, orice suspect sau inculpat din dosare penale poate susține senin că e nevinovat, că DNA sau DIICOT a comis abuzuri prin inculparea sa, așa cum s-au apărat la început, spre exemplu, Radu Mazăre sau judecătorul Stan Mustață. Abia după aparația unor fragmente din interceptări ( obținute prin bunăvoința unor avocați), inculpații Mazăre și Mustață și-au schimbat strategia de apărare. Dacă nu apăreau stenogramele, apărarea lor era credibilă pentru majoritatea cetățenilor, iar mesajul perceput era că DNA a comis abuzuri prin inculparea celor suspectați de corupție. La fel s-a întâmplat și cu Nicușor Constantinescu (PSD) , și cu Constantin Nicolescu ( baronul PSD de Argeș) sau cu Florin Popescu ( parlamentar, fost PDL, fost PMP).
Cum poate fi REINSTALATĂ transparența în Justiției
Motivele pentru care s-ar fi schimbat ghidul de comunicare dintr-un ghid TRANSPARENT în unul care SECRETIZEAZĂ înfăptuirea actului de Justiție ar fi niște articole de lege din noile coduri penale intrate în vigoare de la data de 1 februarie 2014, susține CSM.
Paravanul modificărilor este articolul 277, aliniatul 2, care , generic, împiedică “compromiterea intereselor Justiției”. Însă, LIPSA transparenței compromite cu adevărat interesele Justiției. Codurile penale au fost făcute și aprobate de politicieni, multi cu dosare penale sau cu interese pentru a face bani pentru partid.
Pentru a-și împlini menirea de garant al independenței Justiției, CSM trebuie să impună schimbarea câtorva texte din legile penale ca să se reinstaleze transparența.
Practic, CSM trebuie să-i propună ministrului Justiției să facă un proiect de lege prin care să elimine atât articolul 277 din Codul Penal, cât și părțile din articole penale ce secretizează ședințele în care se judecă contestațiile la arestarea preventivă, să elimine textele care interzic publicarea motivelor integrale ale arestării preventive sau secretizează referatele procurorilor, cu tot cu interceptări, prin care se cere arestarea preventive.
De asemenea, să impună eliminarea din noile coduri penale a prevederilor care interzic publicarea rechizitoriului de trimitere în judecată după ce documentul este trimis judecătorului de camera preliminară.
În plus, după începerea procesului penal, presa TREBUIE să aibă acces nelimitat la dosare, mai puțin la informațiile care privesc minorii, victimele violentelor, cazuri de divorțuri, partaje, încredințări minori, adică adevăratele cazuri care privesc viața privată a părților din dosare.
Numai prin transparentizarea actului de Justiție se poate asigura și garanta independența Justiției în România.
