Criticat in repetate randuri ca fiind potential raspunzator, alaturi de Justitie, de o eventuala amanare a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Consiliul Concurentei a anuntat, in urma cu mai putin de o luna, ca a dispus sanctionarea Colgate-Palmolive cu 106 miliarde de lei vechi – aproximativ trei milioane de euro, pentru fixarea incorecta a pretului de vanzare. Una dintre societatile distribuitoare amendata cu 15 miliarde de lei vechi este insa tocmai firma care a reclamat Colgate. Oficialii Prestige Trading SRL acuza ca sanctionarea firmei a fost abuziva si ilegala, la baza stand un document suspectat ca fiind masluit. Prestige a inaintat o serie de plangeri penale impotriva conducerii Consiliului Concurentei pentru abuz, fals si uz de fals.
Sanctiunea aplicata Prestige a fost dispusa pe baza unei pretinse conventii intre patru firme distribuitoare de produse Colgate – Galic Prod Com, Fiorella Comert, Gef Facilities si Laro Impex, conventie de stabilire „a politicii de vanzare”, apreciata drept cartel de Consiliul Concurentei. Insa firma Prestige (administrata de Gabriela Olaneanu) nu figureaza ca membru al intelegerii. Singura „urma” este o stampila a societatii Prestige, dar in dreptul unei alte societati – Galic (administrata de Cristian Olaneanu, sotul Gabrielei), o alta persoana juridica. Surse din cadrul Consiliului Concurentei afirma ca nimeni nu poate fi sanctionat pentru o intelegere scrisa la care nu a luat parte.
Berinde sustine ca are probe suficiente
Cum a ajuns insa stampila Prestige in dreptul unei alte companii ramane un mister, precum este si documentul in sine. „Am cerut sa ni se prezinte originalul acestui document, deoarece sunt serioase suspiciuni in legatura cu autenticitatea pretinsei semnaturi si a stampilei, dar ni s-a spus ca nu exista actul in original”, ne-a declarat Gabriela Olaneanu, administratorul Prestige. Mihai Berinde, presedintele Consiliului Concurentei, confirma ca nu detine documentul in original, ba nici macar o copie legalizata a acestuia: „Documentul este o copie xerox stampilata pentru conformitate de una din firmele participante la cartel. Mi se pare suficient”. Mihai Berinde a refuzat sa comenteze atat eventuala contrafacere a documentului, neputandu-ne indica nici baza legala a acceptarii drept proba a unei hartii fara nici o valoare legala in lipsa originalului sau a unei copii legalizate.
Consiliul Concurentei confunda Metro cu un butic
Reclamatia facuta de Prestige la adresa Colgate viza o acuzatie chiar mai grava – „abuz de pozitie dominanta si conditii inegale pentru prestatii echivalente”. Prestige a acuzat ca firma Colgate-Palmolive, al carei distribuitor era, a acordat conditii de pret mai bune lui Metro si Selgros pe anumite produse, cat si alte conditii superioare, prin volume alocate si termen de plata mai bune decat a primit Prestige Trading, fapt interzis de Legea concurentei.
Trebuie mentionat ca Prestige si Metro au avut aceeasi pozitie fata de Colgate in relatiile comerciale. Si una, si cealalta au vandut produse Colgate in vederea revanzarii, adica numai catre firme si magazine, nu catre consumatori directi. Consiliul Concurentei a refuzat sa constate ca Metro si Prestige au aceeasi pozitie in ierarhia Colgate argumentand refuzul in mod epocal – „in timp ce Prestige vinde numai catre magazine, Metro vinde mari cantitati de produse direct catre persoane fizice”. Raportoarea Zoe Radetchi a „propus”, iar plenul Consiliului Concurentei, in frunte cu Mihai Berinde, a acceptat ca Metro are caracter de detailist („are prestatia specifica magazinelor en-detail” – art. 36 din decizie), deci acuzatia Prestige, de conditii inegale pentru prestatii echivalente, nu mai este valabila, deoarece se adreseaza unor clienti diferiti. Nici Zoe Radetchi, nici Mihai Berinde nu au putut raspunde intrebarii noastre (care este temeiul afirmatiei ca Metro are prestatie de detailist?).
Metro contrazice concluziile Consiliului Concurentei
Urmare a solicitarii noastre, reprezentantii Metro ne-au comunicat ca nu poate fi vorba nicidecum ca magazinele Metro sa aiba prestatie de detailist, acestea practicand comertul de gros tip „cash and carry”, delimitat strict de prevederile legale in vigoare: forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces – activitatea desfasurata de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane juridice sau persoane fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile.
„Consiliul Concurentei a comis erori flagrante”
Potrivit unor specialisti, Consiliul Concurentei ar fi comis o serie de erori, unele chiar grave. Este evident, numai din acestea, spune sursa noastra, „ca Mihai Berinde si restul plenului au gresit fundamental si nepermis la stabilirea acuzatiilor aduse CPR”. O alta hiba majora remarcata de specialistul consultat de noi priveste chiar sanctiunile aplicate, de aproximativ 5-7% (aproximata de noi) din cifra de afaceri a societatilor Colgate, Prestige ori Laro. Sursa noastra spune, bazandu-se strict pe textul deciziei, ca amenzile sunt disproportionate in raport cu faptele comise. Rezultatul este ca decizia nu tine cont de jurisprudenta chiar a Consiliului, sustine specialistul in domeniul concurentei: „In spete similare, in care s-a retinut ca distribuitorii au avut un rol pasiv, amenda a fost foarte mare pentru cel care a facut abuzul si simbolica pentru cei care nu au avut practic de ales. Intr-un astfel de caz, in 2003, SNTR a fost sanctionat cu peste 100 de miliarde de lei, in timp ce distribuitorii au primit amenzi simbolice, de 5 milioane lei”.
