2.2 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSpecialColectionarul si comoara din clasoare

Colectionarul si comoara din clasoare

Gheorghe Stroescu si-a petrecut 58 de ani din viata cautand cele mai vechi timbre postale.
Sibianul ajuns la pensie detine peste 1.000 de piese, unele foarte rare, iar altele foarte vechi, din toate colturile pamantului.
Printre cele mai dragi ii sunt timbrul moldovenesc cu cap de bour, emis in Principatele Romane, si marcile postale indiene ce contin o eroare.

Declansata de o "datorie patriotica" in anii imediat urmatori celui de-al doilea razboi mondial, pasiunea pentru filatelie a inginerului energetician Gheorghe Stroescu, acum un pensionar respectabil in varsta de 72 de ani din Sibiu, nu a slabit nici un moment ca intensitate. Din contra, spune el, dragostea pentru timbrele rare s-a dezvoltat odata cu personalitatea sa, mereu animata de dorinta de a afla mai multe lucruri noi. Aceasta pasiune i-a adus aproape o lume in care nu putea ajunge in anii izolarii comuniste.
Era in anii ’46, imediat dupa razboi, si pe atunci tanarul Stroescu era doar un elev de clasa a saptea la Colegiul "Gheorghe Lazar", una dintre scolile prestigioase sibiene. Erau anii secetei si numeroase familii din Moldova migrau in alte parti ale tarii. "Nu o sa uit niciodata chipurile acelor copii care erau adusi in Ardeal, din Moldova. Suferinta unei intregi familii se putea citi in ochii lor si era impresionant sa vezi cat de greu le era unora sa se desparta de cei dragi. Dar nu aveau ce face, pentru ca in Moldova se murea de foame si din cauza secetei. Atunci am cumparat timbrele de seceta, cum li se spunea, pentru ca banii colectati erau trimisi ca ajutor in tinuturile Moldovei", povesteste Gheorghe Stroescu si astazi marcat de acele vremuri. Ca sa ajute judetele afectate de foamete, statul, condus inca de Regele Mihai, tiparise o serie de timbre postale ce aveau imprimata o paine rupta in doua de mainile unui copil. "Simboliza datoria civica de a-ti ajuta aproapele si tin minte ca m-am simtit foarte mandru atunci cand am cumparat si eu de la bacania de langa scoala trei asemenea timbre", spune Gheorghe Stroescu.

Se naste o pasiune
Incet, odata cu timpul, colectia de timbre a tanarului Stroescu a inceput sa prinda forma consistenta. Din cadouri ale familiei, din schimburi cu prietenii si din corespondenta cu alti pasionati, Gheorghe Stroescu a reusit sa-si faca o colectie de timbre cu peste 1.000 de bucati, de care nu se desparte nici astazi, pentru ca fiecare timbru are povestea lui. Iar atunci cand vorbeste despre timbrele sale, eruditul sibian este foarte usor de ascultat. "Filatelia mi-a deschis intreaga lume in anii cei mai grei ai comunismului. Am invatat, distrandu-ma, despre cele mai importante realizari ale omenirii. Pe timbrele vechi, in cerneluri negre, gri, albastre sau rosii, erau imprimate chipurile unor conducatori de state, simboluri heraldice sau chiar harti rudimentare. Inspre anii mai moderni, timbrele au inceput sa fie tiparite in culori, iar tematica lor a devenit foarte diversa. De pe timbre, pot spune ca am invatat istorie, geografie, am descoperit taine ale botanicii, ale aviatiei – ce era in plin avant -, ale zoologiei. Pacat ca tinerii de-acum folosesc mai mult e-mail-ul", spune Stroescu.

Secrete de colectionar
"Meseria" de filatelist are si ea secretele ei. Un adevarat sistem evalueaza piesele de colectie, care si ele se impart pe mai multe categorii. "Sunt timbre, colite de timbre, vederi timbrate si maxime. Maximele sunt acele piese filatelice care contin o vedere cu o imagine anume, ce se regaseste apoi pe timbrul vederii si pe stampila de posta aplicata. Aceste piese sunt rare", spune colectionarul Stroescu. Odata pus in circulatie, stampila postala cat mai vizibila si data trimiterii dau autenticitate si adauga valoare timbrului. Pentru colectionari, foarte importante sunt scaparile tehnice ale vechilor tipografi, mici erori grafice, texte usor gresite fata de un original "martor". si numarul de zimti ai timbrelor le diferentiaza ca valoare, pentru ca timbrele vechi, spre exemplu, aveau un numar mai mic de zimti. Acestia se numara cu "odontometrul", o foita transparenta din plastic cu puncte imprimate in randuri pe dimensiuni, ce corespund unui numar de zimti pe un timbru. Pentru pasionati, asemenea detalii sunt esentiale.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă