Anul 2016 a început cu o lovitură dură pentru mafia lemnului. În ultima perioadă, poliţiştii au făcut sute de percheziţii în mai multe judeţe din ţară, în încercarea de a stopa transporturile ilegale şi comerţul la negru cu masă lemnoasă. Ultima acţiune de amploare s-a desfăşurat miercuri, în Mureş, la un grup suspectat de implicare în infracţiuni de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnatură privată, uz de fals, delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat care acţiona în industria lemnului.
Astfel, în perioada aprilie 2015 – ianuarie 2016, un grup de persoane, administratori ai unei societăţi şi alte persoane din judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Salaj, ar fi comercializat, prin intermediul unei societăţi, cu sediul în judeţul Mureş, avize secundare de însoţire a materialului lemnos (documente cu regim special), pe care le-ar fi vândut către societăţi comerciale de profil, de pe raza a 24 de judeţe din ţară", se precizează în comunicatul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care a constat un prejudiciu în acest caz de un milion de euro.
Romsilva, aproape fără prejudicii
Aflat încă în funcţie, directorul RNP Romsilva, Adam Crăciunescu (anchetat de DNA pentru corupţie, alături de membrii grupului "Viorel Hrebenciuc" pentru retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de păduri, cu un prejudiciu de peste 303 milioane de euro), ne-a declarat că taierile ilegale au fost făcute de de persoanele private care au beneficiat de legea retrocedării. La modul general, acestea reprezintă doar un procent de până la 5% din totalul suprafeţelor deţinute de Romsilva. De asemenea, Crăciunescu susţine că este necesară implementarea unor măsuri concrete de protejare a pădurilor, o dată cu corelarea legislativă în domeniu, inclusiv prin selectarea unor oameni competenţi şi “nepătaţi”, care să-şi dea interesul să aplice legea.
Soluţie: eficientizarea Gărzii forestiere
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, a declarat pentru România Liberă că aceste acţiuni sunt consecinţa ultimelor măsuri care se iau de câţiva ani încoace, printre care sistemul de urmărire a transabilităţii lemnului. "Este bine să ştie lumea că, dacă s-au mai furat aproape la vedere cu ani în urmă, timpurile pe care le trăim astăzi, situaţia care s-a creat în acest domeniu, grija pe care o poartă fiecare administrator sau fiecare agent economic este mult mai mare şi, iată, fapte ilegale sunt descoperite" – a spus Ţucunel.
El a menţionat că se aşteaptă să fie îmbunătăţit şi sistemul de evidenţe online a trasporturilor de masă lemnoasă. "Un milion de metri cubi înseamnă o cantitate foarte mare care, dacă te gândeşti că circulă pe şoselele ţării fără documente, te înfiori pur şi simplu! Dar tăierile ilegale pot să însemne şi altceva, adică acelea care se fac în baza unor aprobări ale proprietarilor sau ale administratorilor, dar nu se fac în locurile în care ar trebui sau se fac în păduri în care nu ar trebui intervenit. De aceea, cred că această noţiune de tăieri ilegale trebuie să o vedem împărţită în două: abuzuri şi furturi" – a mai spus preşedintele ASFOR. Ţucunel a conchis sugerând o eficientizare a activităţii Gărzii forestiere, un organism care a fost bine întărit în ultima perioadă, care are nevoie de dotare şi să activeze ca un sistem de demascare a infractorilor, dar şi de prevenire, prin controale sporite.
Reglementări noi în domeniu
Guvernul a modificat și completat miercuri Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în sensul clarificării modului în care se determină prețurile de referință și prețurile de pornire. Astfel, potrivit noilor reglementări, “prețurile de referință pentru fiecare an de producție – preţurile masei lemnoase pe picior care se recoltează din fondul forestier proprietate publică, determinate anual, în condiţii de piaţă, în funcţie de specie sau grupa de specii, de gradul de accesibilitate, de sortiment şi de tehnologia de exploatare; preţurile de referinţă pentru fiecare an de producţie pot fi revizuite o singură dată în cursul unui an, în baza unei note justificative” – se arătă într-un comunicat. Până în prezent, prețul de referință era definit doar pentru proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale, noua definiție acoperind și proprietatea publică a statului.
În ce priveşte prețul de pornire pentru masa lemnoasă vândută la licitație, potrivit reglementărilor introduse, acesta va fi calculat în funcţie de preţul de referinţă pentru fiecare an de producţie. Preţurile de referinţă pentru fiecare an de producţi pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier proprietate publică a statului se aprobă înainte de licitaţia principală, prin decizie a conducătorului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului și pot fi stabilite la nivel național, județean sau local, după caz.
Totodată, guvernul a modificat şi stabilirea gradului de accesibilitate, care este unul din criteriile în baza căruia se determină preţul de referinţă pentru fiecare an de producţie. Acest criteriu este instituit în scopul stabilirii corecte a distanței de colectare. Potrivit noilor reglementări, “gradul de accesibilitate este distanţa determinată pe baza măsurătorilor din teren, pe traseul instalaţiei de scos-apropiat, dintre centrul de greutate al suprafeţei parchetului şi cea mai apropiată cale cu caracter permanent pentru transportul de mărfuri, rutier sau feroviar sau punctul naval de încărcare.”
Din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a fost adjudecat până în prezent, la licitaţii şi negocieri, un volum de aproximativ 1,5 milioane mc, ceea ce reprezintă circa 33% din volumul de peste 4 milioane mc adjudecat în aceeaşi perioadă a anului de producţie 2015. Acest lucru va avea un impact major asupra pieţei lemnului din România, afectând activitatea economică la nivel naţional.
Ce propun asociaţiile de mediu
Organizaţiile de mediu avertizează că în România sunt tăiate ilegal milioane de metri cubi de lemn. Csibi Magor, preşedintele World Wide Fund spune că este un lucru bun că autorităţile au început să ia în serios problema pădurilor: "studiile din ultima vreme ne arată că acest subiect trebuie abordat cu urgenţă, însă, pe lângă faptul că se desfăşoară aceste investigaţii, noi credem că este şi mai important să definim ce se va întâmpla de acum încolo cu pădurile".
Preşedintele WWF a exemplificat pentru România Liberă măsurile care se impun de urgenţă: "Radarul pădurilor trebuie să fie cât mai accesibil publicului larg, pentru ca oamenii să nu mai sune la 112, să existe o aplicaţie mobilă prin care ei ar putea să raporteze transporturile suspecte de lemn şi să primească inclusiv feedback de la poliţie, dacă se urmăreşte şi cum s-a finalizat dosarul respectiv. În plus, trebuie făcut urgent catalogul pădurilor virgine şi o regândire a sistemului de management al pădurilor şi, implicit, a Romsilva". În plus, Csibi Magor insistă pe necesitatea ca Garda forestieră să-şi intre în atribuţii în acest an şi să controleze mult mai strict sectorul lemnului.
El a adăugat că este nevoie şi de o schimbare de viziune economică, pentru că "atâta vreme cât noi privim pădurile noastre ca şi resursă primă şi nu ca o resursă care poate să fie generată într-o resursă adăugată de comunităţile locale în favoarea lor, va fi foarte greu să vedem un viitor al pădurilor. România nu poate să-şi permită în secolul XXI să se comporte ca un exportator de materie primă. În acest moment, dacă ne uităm pe statisticile INS, putem să vedem că din pădurile tăiate 85% se vinde fără o prelucrare superioară. Acest lucru lasă găuri în buget şi pune o presiune foarte mare asupra pădurilor, fără însă să ajute comunităţile locale. În aceste condiţii, situaţia pe termen lung va fi foarte greu de rezolvat".
În ce priveşte demersurile concrete pentru salvarea pădurilor, Csibi Magor ne-a declarat ca a depus la început anului la Ministerul Mediului şi la alte autorităţi competente în domeniu o serie de propuneri cu măsuri foarte concrete pentru 2016 pentru o exploatare sustenabilă a masei lemnoase. El a mai spus că, în prezent, se aşteaptă comunicarea oficială privind includerea a 60.000 de hectare de păduri de fag din România în patrimoniul UNESCO.
