Problema acordării cetăţeniei române pe criterii etnice revine în actualitate prin anunţul făcut ieri de deputatul Eugen Tomac: depunerea în Parlament a unui proiect de modificare a legii.
În diaspora trăiesc aproximativ zece milioane de oameni ale căror rădăcini au legătură cu România, fie că s-au născut în Balcani, fie în alte zone ale lumii. „România este singura naţiune care nu acordă cetăţenie pe criterii etnice şi este cazul ca legislaţia română să fie amendată“. Proiectul de lege întocmit de Eugen Tomac arată că se poate acorda cetăţenia română persoanelor din alte state care fac parte din această etnie, cu posibilitatea ca acei oameni să-şi păstreze şi cetăţenia statului în care s-au născut.
Alte ţări pot, noi încă nu
Românii din diaspora solicită de mulţi ani ca legislaţia de la Bucureşti să fie modificată, astfel încât ei să poată primi cetăţenia ţării-mamă.
Legea actuală prevede posibilitatea redobândirii cetăţeniei de către acei oameni care au avut-o cândva, cum sunt basarabenii, care au pierdut acest statut după ce Basarabia a fost anexată de URSS, în urma celui de-al doilea război mondial. Să nu uităm că, pe tema asta, un tăios schimb de replici a avut loc chiar anul trecut între România şi Ucraina. Kievul aducea acuze Bucureştiului cum că noi ar acorda „în masă“ cetăţenia română, pe criterii etnice, ucrainenilor, declaraţie respinsă ulterior de România. Pe de altă parte, diverse asociaţii ale românilor din Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Albania au dat exemplu altor state din Balcani care acordă cetăţenia lor pe criterii etnice. Un exemplu este cel al Bulgariei, care a acordat cetăţenia bulgară pentru 70.000 de oameni din Basarabia. Grecia acordă cetăţenia aromânilor din Albania, Ungaria procedează la fel în privinţa etnicilor maghiari din jurul graniţelor sale, iar Germania a făcut la fel cu etnicii săi din Rusia.
Luna trecută, cu ocazia Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, reprezentanţii multor organizaţii ale românilor din diaspora au repus pe tapet dilema – când se va modifica legea cetăţeniei române? Cu atât mai mult cu cât la acel eveniment a fost prezent şi preşedintele României, Traian Băsescu. Discuţia pe diverse teme s-a finalizat cu o declaraţie comună care a scos în evidenţă ca Bucureştiul să sprijine cu mai multă forţă minorităţile româneşti din Balcani, pentru ca acestea să nu-şi piardă identitatea. Aici fiind vorba mai ales de construirea de şcoli, de biserici şi tipărirea cărţilor în limba română.
Ce ne-a împiedicat până acum să schimbăm legea cetăţeniei? „A fost mai degrabă inerţie“, consideră ambasadorul Aurel Preda, profesor universitar emerit şi preşedinte al Asociaţiei Române de Politică Externă. Acesta consideră că nu va mai trece mult timp şi lucrurile, în acest sens, ar putea să se schimbe.
