Indiferent de numărul de judeţe în care va fi reorganizată până la urmă România, măsura va antrena schimbări profunde. Şi nu este vorba doar de procedurile de accesare a fondurilor europene sau de preschimbarea actelor populaţiei, ci şi de reconfigurarea partidelor politice şi a sferei lor de influenţă.
Noile judeţe vor avea milioane de locuitori, actualele consilii judeţene vor fi desfiinţate, prefecturile şi instituţii deconcentrate vor trebui reconfigurate. Acestea sunt câteva dintre certitudinile care însoţesc ideea reorganizării României, idee lansată de preşedintele Traian Băsescu şi susţinută, aproape inevitabil, de PDL. Dincolo de acestea, proiectul ridică multe semne de întrebare iar în acest moment este practic imposibil de anticipat toate efectele unei astfel de măsuri.
În primul rând, se pune întrebarea cine va conduce viitoarele super-judeţe? Adică, va exista în continuare un consiliu judeţean condus de un preşedinte? Sau va fi doar un prefect, aşa cum spun unii lideri ai opoziţiei când acuză Guvernul Boc că doreşte, de fapt, să preia controlul judeţelor? Potrivit declaraţiilor de până acum ale puterii, prima variantă este cea valabilă.
Prin urmare, dacă legea privind reorganizarea va fi adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, aşa cum susţine PDL, la alegerile locale de la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie 2012, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă primarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi consilierii. Doar că graniţele judeţelor vor fi altfel.
Ce se întâmplă cu sutele de servicii publice deconcentrate?
În prezent, fiecare judeţ are zeci de instituţii publice deconcentrate: direcţii (silvică; veterinară şi pentru siguranţa alimentelor; a finanţelor publice; de muncă; pentru agricultură; de sănătate publică; pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional; pentru sport; de statistică; de telecomunicaţii), agenţii (domeniilor statului; pentru ocuparea forţei de muncă; de protecţie a mediului), inspectorate (teritoriale de muncă; în construcţie; şcolare; de Poliţie; de jandarmi; pentru situaţii de urgenţă; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor) şi oficii (de cadastru şi publicitate imobiliară). La acestea se adaugă câte o casă judeţeană de pensii, casă de asigurări de sănătate, autoritate rutieră, gardă de mediu, comisariat judeţean pentru protecţia consumatorilor şi altele.
Prin desfiinţarea actualelor judeţe şi formarea altora, mai mari, toate aceste instituţii vor trebui reorganizate. Guvernul a fost însă atenţionat de preşedintele Traian Băsescu să nu se gândească doar la o simplă comasare a acestora, astfel încât să rezulte structuri stufoase, cu sute sau chiar mii de angajaţi.
Până acum, toate aceste structuri judeţene au constituit „rezervorul” cu funcţii pentru liderii locali ai partidelor de la putere. De altfel, sunt deja de notorietate discuţiile şi „împărţelile” de funcţii care au însoţit formarea ultimelor coaliţii de guvernare, pe principiul „eu vreau şefia de la agenţia X, ţi-o las ţie pe cea de la inspectoratul Y”.
Cum se va schimba competiţia electorală?
Pierderea a sute de funcţii în instituţiile deconcentrate nu reprezintă însă singurul efect pe care reorganizarea ţării îl va avea asupra partidelor. Fie ele la putere sau în opoziţie.
În primul rând, va deveni acerbă competiţia pentru viitoarele consilii judeţene. Atât la nivelul consilierilor, cât şi al şefilor de CJ. Şi nu este vorba doar de competiţia între partide, ci şi în interiorul acestora. De pildă, să presupunem că Vrancea, Buzău, Brăila, Galaţi şi Constanţa ar face parte din acelaşi judeţ. Atunci, mai întâi se vor război, direct sau prin interpuşi, Radu Mazăre de la Constanţa cu Marian Oprişan de la Focşani şi cu Dan Nica de la Galaţi. După tranşarea războiului din PSD, vor începe discuţiile cu partenerii de la PNL, mai exact cu Nini Săpunaru (Vrancea), Victor Paul Dobre (Galaţi) sau Adrian Scutaru (Buzău). În fine, candidatul USL se va lupta cu Cezar Preda (Buzău) sau Mircea Toader (Galaţi) ori cu alţi reprezentanţi PDL. Inevitabil însă, mulţi dintre actualii lideri locali îşi vor vedea semnificativ diminuată puterea în viitoarele judeţe şi vor avea un acces mult îngreunat la banul public.
Schimbarea datelor de plecare în bătăliile electorale din 2012 bulversează şi strategiile de campanie ale partidelor. Cei mai afectaţi sunt cei de la Uniunea Social-Liberală, în condiţiile în care au demarat deja sondaje de opinie, în fiecare judeţ, pentru a vedea ce preferă electoratul pentru consiliul judeţean: un social-democrat, un liberal sau un conservator. Aceasta deoarece, potrivit protocolului USL, la şefia consiliilor judeţene vor fi candidaţi comuni.
Prin urmare, în cazul în care legea privind reorganizarea va fi adoptată până la sfârşitul anului 2011, USL se va trezi, practic cu jumătate de an înaintea localelor din 2012, că trebuie să-şi regândească echipa de candidaţi şi întreaga strategie electorală.
Nu în ultimul rând, reorganizarea administrativ-teritorială va afecta puternic chiar structurile partidelor, dat fiind că, în prezent, fiecare formaţiune are filiale judeţene şi birouri judeţene de conducere.
Ce termen vom avea pentru schimbarea actelor de identitate?
Printre contraargumentele invocate de opoziţie împotriva reorganizării administrativ-teritoriale s-a numărat şi acela al costurilor pe care românii le vor suporta pentru a-şi schimba cartea de identitate, permisul de conducere, paşaportul şi alte acte.
Liderul PSD, Victor Ponta, a avansat chiar şi o sumă pentru fiecare cetăţean: 600-700 lei. Democrat-liberalii spun însă, prin vocea deputatului Sever Voinescu, că schimbarea actelor se va face treptat, pe măsura expirării actualelor documente, şi că cetăţenii nu vor plăti nici un ban în plus. În schimb, deputatul PDL Sulfina Barbu arată că reînnoirea actelor ar fi fost deja dezbătută şi aprobată de Parlament.
Dincolo de drumurile şi de costurile cauzate de schimbarea actelor, românii ar putea însă avea şi beneficii importante de pe urma reorganizării administrativ-teritoriale.
În primul rând, dacă sunt concepute şi structurate corect serviciile publice deconcentrate, ar putea scăpa de o parte din birocraţia existentă. Apoi, vor fi mai aproape de locul luării deciziilor, în condiţiile în care multe din atribuţii şi competenţe ar fi transferate de la nivel judeţean la nivelul primăriilor.
Care este parcursul legislativ?
În condiţiile în care este menţinută denumirea de judeţe pentru viitoarele unităţi administrativ-teritoriale, nu este nevoie de revizuirea Constituţiei. Este suficientă adoptarea unei legi, prin procedură parlamentară obişnuită sau prin angajarea răspunderii Guvernului Boc. Ultima variantă pare a fi preferată de democrat-liberali din mai multe motive, începând cu acela că astfel ar avea mai puţine emoţii în Parlament, pe fondul majorităţii fragile pe care o au. Referire la forma în care „se angajează” legea reorganizării a făcut, de altfel, şi preşedintele Traian Băsescu, la şedinţa de guvern de miercuri.
În altă ordine de idei, în condiţiile în care liderii UDMR încep să invoce tot mai des necesitatea angajării răspunderii Guvernului pe Statutul minorităţilor naţionale, la bursa zvonurilor politice a apărut varianta asumării la pachet a celor două proiecte. În acest fel, spun unele voci, s-ar realiza un „troc”: UDMR ar primi mult-doritul Statut, în schimbul acceptării variantei cu opt judeţe, susţinută de preşedintele Traian Băsescu. Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a spus vineri că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiectul de reorganizare în opt judeţe, iar preşedintele Băsescu a precizat că aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia Executivul.
Reorganizarea nu blochează fondurile europene
Nu există nici o legătură între o eventuală reorganizare administrativă a ţării şi proiectele cu finanţare nerambursabilă ale UE, a declarat, pentru România liberă, Eugen Teodorovici, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, actual auditor al Curţii de Conturi. „Nu contează că vrem să facem reorganizarea în acelaşi timp cu absorbţia fondurilor sau după aceasta. Nici măcar nu e necesar un act adiţional la proiecte. Noua entitate administrativă va prelua responsabilitatea administrării fondurilor”, spune Teodorovici. Acesta nu crede însă că o reorganizare a ţării va determina creşterea gradului de absorbţie.
Ipoteza blocării contractelor încheiate de actualele judeţe, în cazul reorganizării, a fost susţinută de opoziţie, prin vocea liderului PSD, Victor Ponta. „Dacă vom schimba forma actuală a judeţelor, toate contractele încheiate de actualele judeţe vor fi blocate, deoarece UE nu acceptă schimbarea în proiecte pe parcursul derulării acestora”, a spus Ponta.
La rândul lor, reprezentanţii puterii au legat crearea unor regiuni cu statut juridic, adică regionalizarea, de accesarea a 10 miliarde euro de la Uniunea Europeană pentru perioada 2013-2014. (D.C.)
Nu se mai face referendum pentru Bucureşti
Consilierii generali ai Capitalei au decis vineri anularea referendumului pentru reorganizarea administrativă a Capitalei. Hotărârea a fost luată în urma unei întâlniri între Băsescu şi primarii de sector, în care preşedintele a susţinut că proiectul de Lege a Capitalei nu mai e de actualitate, în condiţiile planului mai amplu de reorganizare a regiunilor României, şi că instituţia referendumului şi-ar pierde credibilitatea, din moment ce consultarea nu avea nici o finalitate juridică.
Varianta prezidenţială şi varianta USL:
1. Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui)
2. Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea)
3. Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman)
4. Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea)
5. Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş)
6. Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş)
7. Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu)
8. Bucureşti-Ilfov
Varianta UDMR:
1. Botoşani – Suceava
2. Bacău – Iaşi – Neamţ – Vaslui
3. Brăila – Buzău – Galaţi – Vrancea
4. Constanţa – Tulcea
5. Bucureşti
6. Călăraşi – Ialomiţa – Ilfov
7. Giurgiu – Teleorman
8. Dolj – Mehedinţi – Olt
9. Gorj – Vâlcea
10. Argeş – Dâmboviţa – Prahova
11. Arad – Caraş-Severin – Timişoara
12. Alba – Hunedoara
13. Sibiu – Braşov
14. Covasna – Harghita – Mureş
15. Bistriţa-Năsăud – Cluj – Maramureş
16. Bihor – Sălaj – Satu Mare
România, împărţită de PDL, UDMR şi PSD
Opt judeţe, aşa cum vrea preşedintele Traian Băsescu; 12, cum s-a vehiculat în USL şi cum ar vrea unii democrat-liberali sau 15-16, cum vor udemeriştii? Aceasta este întrebarea la care liderii politici încearcă să găsească răspuns.
În ceea ce-i priveşte pe pedelişti, chiar şi după ce şeful statului a spus tranşant că vede judeţe făcute din cele 8 regiuni de dezvoltare stabilite în 2004, sunt voci care susţin alte variante. De pildă, senatorul Mircea Andrei vorbeşte de o împărţire a Regiunii Sud-Muntenia în două. Mai mult, parlamentarul PDL spune că democrat-liberalii ar fi ajuns la o înţelegere cu cei de la PSD: „Se lucrează la acest proiect, dar logica lui este deja stabilită. Deja, cele două mari partide – PDL şi PSD – s-au înţeles pe această problemă şi se pare că ea se va produce”. Potrivit lui Andrei, forma finală a reorganizării ar respecta doar în proporţie de 80% actualele regiuni de dezvoltare.
La rândul lor, liderii UDMR, vorbesc în continuare de propria variantă, cu 15-16 regiuni, din care una să fie formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. „Propunerea noastră, din punct de vedere economic, din punct de vedere social, din punct de vedere istoric, tradiţional, este o variantă de la care putem discuta”, a declarat Kelemen Hunor. Varianta prezidenţială nemulţumeşte UDMR din cauza „diluării” substanţiale a procentului pe care maghiarii l-ar avea în viitorul judeţ din centrul ţării (format din Covasna, Harghita, Mureş, Alba, Braşov şi Sibiu).
Varianta iniţială a PSD prevedea formarea a 12 regiuni, în funcţie de Produsul Intern Brut al judeţelor actuale. Totuşi, preşedintele partidului Victor Ponta, a declarat apoi că USL susţine tot varianta celor opt regiuni de dezvoltare, care să devină şi centre ale administraţiei regionale, iar Guvernul să desemneze câte un prefect pentru fiecare dintre acestea.
Unul dintre principalele efecte ale reorganizării administrative îl reprezintă pierderea de către partidele politice a sute de funcţii în instituţiile judeţene.
