Redăm un articol publicat de România liberă în martie 2015. Citiți mai jos lista tuturor faptelor pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare.
–
Premierul Victor Ponta l-a apărat pe Liviu Dragnea în fața instanței Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde vicepremierul PSD este judecat în dosarul fraudelor la referendumul din 2012 de demitere a președintelui de atunci, Traian Băsescu.
Martor al apărării lui Dragnea a fost miercuri și ministrul Apărării, Mircea Dușa.
Declarațiile date în fața instanței de către Ponta și Dușa au contrazis susținerile lui Liviu Dragnea. Atât Ponta, cât și Dușa au declarat în fața instanței că mesajele trimise alegătorilor în ziua votului erau concepute de “echipe de creație”. Ponta nu a dat nume ale membrilor “echipei de creație”, susținând că nu mai ține minte. Nu ținea minte nici dacă Liviu Dragnea și-a dat acordul pentru transmiterea mesajelor, dar, a spus el, dacă ar fi responsabil al campaniei, ar fi fost de accord cu aceste mesaje. Dragnea nu a recunoscut existența „echipei de creație” și trimioterea mesajelor. Potrivit legii electorale, sunt pedepsite penal mesaje electorale în ziua votului.
Citește și: Dosarul Referendumului: Victor Ponta le-a povestit magistraților cum se trimiteau SMS-urile la alegători
În fața instanței, Ponta a recunoscut și faptul că s-a făcut mobilizarea de a merge la vot “door to door”, spre deosebire de Dragnea care a susținut că în ziua votului nu s-a făcut nici un fel de campanie electorală.
Ponta, încercând să anuleze vinovăția lui Dragnea, a susținut că această metodă de mobilizare a electoratului s-ar folosi și de către alte partide.
Ponta îl implică în mobilizarea electoratului și pe Hellvig, actualul șef SRI
Ponta a sugerat instanței de judecată faptul că și Eduard Hellvig e posibil să fi participat la mobilizarea alegătorilor la vot deoarece era responsabilul PNL cu campania pentru referendum. Însă, a lăsat și loc probabilității de a nu fi participat deoarece, a susținut Ponta, Hellvig era membru al Guvernului, iar membrii Guvernului nu au fost implicați în campania electorală.
În legătură cu sistemul informatic prin care se monitoriza prezența la vot și modul în care au votat alegătorii, Ponta a susținut în fața instanței, între altele, că atunci când a devenit președinte PSD „am decis să avem acest sistem ( informatic, de monitorizare a prezenței la vot și a modului în care au votat alegătorii- nn), prima data folosit de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de alegeri, la fel alte partied”. Întrebat dacă a participat la ședința comitetului executiv al partidului în care s-a decis să se folosească sistemul informatic de monitorizare a alegătorilor, Ponta a răspuns indirect, implicându-l pe Eduard Hellvig ca fiind reprezentantul PNL (din cadrul USL) , care, împreună cu Liviu Dragnea era responsabil cu campania pentru referendum, dar a precizat că sediul campaniei era sediul PSD din Kiselleff datorită logisticii mai bune decât a liberalilor. Cu alte cuvinte, Ponta a lăsat să se înțeleagă și probabilitatea ca Hellvig să nu fi fost implicat pentru că nu s-a folosit sediul PNL.
Infracțiunile imputate lui Liviu Dragnea
Potrivit rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată, Liviu Nicolae Dragnea, în calitate de secretar general al PSD și de coordinator al campaniei pentru referendum, și-a folosit influența și autoritatea funcției în vederea obținerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezențe de minimum 60%, care să garanteze validarea referendumul de demitere a președintelui.
Potrivit procurorilor, Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem național de influență pentru a determina autoritățile publice centrale, județene și locale aflate sub controlul politic al formațiunii politice, de a se implica în:
– exercitarea de presiuni asupra președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot și a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
– folosirea unei urne mobile în condiții contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate corespunzător);
– obținerea pe căi ilicite de informații, în fiecare oră, despre numărul de persoane care și-au exercitat dreptul de vot și despre modul în care s-a votat în unele secții de votare;
– practicarea votului multiplu;
– denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator specializate să identifice votul multiplu;
– practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atât în secția de votare la care au fost arondați, cât și la alte secții de votare din țară;
– falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
– falsificarea de semnături ale multor alegători, plecați din țară în momentul referendumului;
– votul exercitat de minori, interziși judecătorești și persoane cărora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotărâre judecătorească penală;
– neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „VOTAT” pe cărțile / buletinele de identitate ale votanților.
În 2012, prin două ordine, Liviu Dragnea a dat dispoziții să se organizeze tombole, să se premieze cei care merg la vot.
Sistemul informatic prin care s-a violat secretul votului
Dragnea este judecat și pentru instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane.
În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obțină, în timp real, informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în secțiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenței la urne, identificând secțiile de vot cu prezență slabă.
Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine și recomandări cu conținut ilicit, destinate coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanți.
Mulți președinți și membri ai secțiilor de votare, trimiși în judecată, au dat vinape ordinele primate de la Dragnea
Alături de Liviu Dragnea sunt judecate alte 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători.
Infracțiunile reținute în sarcina celor 74 de persoane implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor.
În rechizitoriu se mai precizează că nu s-au făcut investigații și în alte zone ( în afara județelor Teleorman, Gorj, Vrancea) în care exista probabilitatea să se fi executat ordinele lui Dragnea deoarece, logistic, era imposibil de investigat.
Alt dosar celebru cu fraude la referendum
Un alt dosar de notorietate este dosarul în care a fost trimis în judecată șeful Evidenței Popolației, chestorul Constantin Manoloiu, alături de alte persoane, dosar în care există numeroase interceptări despre modul în care s-a procedat penttru a se micșora numărul alegătorilor de pe listele electorale pentru ca să fie validat referendumul.
Din dosar a dispărut fostul ministru al Administrației, Victor Paul Dobre, deoarece Parlamentul nu a avizat cercetarea sa penală.
Însă, în interceptări Voicu îi spune unui coleg de partid că este obligat să comită falsuri cu privire la numărul de alegători și că trebuie să părăsească prin demisie acest “grup infracțional organizat”.
Din alte interceptări, ministrul Internelor de atunci, Ioan Rus susține că el nu va face falsuri pentru că „nu am de gând să-mi petrec bătrânețile în pușcărie”.
În total, au existat peste 500 de dosare penale cu fraude la referendumul dion 2012, din care au fost trimise în judecată vreo zece, până în momentul în care Laurei Codruța Koveși i-a expirat mandatul de procuror general. Noul procuror general Tiberiu Nițu a închis restul dosarelor.
