Curtea de Apel București a admis contestația în anulare înaintată de DNA în dosarul Marianei Rarinca și urmează să se rejudece apelul. Pentru că s-a dat un termen lung, DNA a solicitat urgentarea judecării.
Mariana Rarinca a fost achitată de Curtea de Apel București pe 21 mai, în dosarul în care a fost acuzată de DNA că ar fi șantajat-o pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu. Specialiștii consultați de România Liberă susțin că instanța de apel care a pronunțat achitarea nu a respectat legea.
Rarinca a fost arestată preventiv de mai multe instanțe, compuse din judecători diferiți. Instanța de fond a Tribunalului București a condamnat-o la trei ani cu suspendare, iar instanța Curții de Apel a achitat-o pe 21 mai.
Specialiștii spun că judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, care au achitat-o, ar fi redactat motivarea achitării invocând critici raportate doar la (ne)legalitatea urmăririi penale, care ar intra în atribuțiile Camerei Preliminare, ce decide dacă procurorii, în instrumentarea dosarului, au respectat legea penală și drepturile inculpatului. Judecătorii Găgescu și Dolache riscă declanșarea unei acțiuni disciplinare și sancțiuni ale CSM, au spus specialiștii consultați de România Liberă la momentul achitării Marianei Rarinca.
Citește și: UPDATE. Judecarea contestației DNA la decizia de achitare a Marianei Rarinca, AMÂNATĂ
Motivarea judecătorilor de apel care au pronunțat achitarea a fost catalogată de unii specialiști consultați de România Liberă ca fiind „halucinantă”, „bizară” sau „neprofesionistă” deoarece NU ar respecta Codul de Procedură Penală.
Acest mod de motivare a unei decizii judecătorești definitive, bazată doar pe critici la adresa urmăririi penale ( atribut al Camerei Preliminare) s-ar putea interpreta fie ca neștiință de carte, fie ca rea intenție rezultată din relații de dușmănie fie cu instituția DNA, care a făcut probațiunea și a trimis dosarul în judecată, fie față de reclamant, Livia Doina Stanciu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, membru CSM, spun specialiștii.
Procurorii au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca pe 30 mai. La acel moment, procurorii reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu ar fi fost imparţială, aducând ca argument interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.
Citește și: Mariana Rarinca a trimis o sesizare la CSM împotriva Liviei Stanciu
DNA a citat, în solicitarea de atunci, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept.
Dialog Livia Stanciu – Risantea Găgescu:
– Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…
– Când există o eroare judiciară.
– Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.
– Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
– Sau invers.
– Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.
Scandalul Rarinca
Cazul Marianei Rarincă a declanșat un scandal în spațiul public. Politicieni ca președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta, ca și judecători, precum Norel Popescu (ales în CSM cu autocarul PSD) sau Gabriela Baltag, președinta AMR au cerut demisia Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA, și a Liviei Stanciu, reclamantă în dosar. Baltag și-a exprimat indignarea inclusiv la televiziuni ca Antena 3, deși Codul Deontologic al magistraților interzice declarațiile publice privind moralitatea și profesionalismul unor magistrați. Numai CSM îi poate evalua pe magistrați și îi poate sancționa atunci când greșesc.
De menționat că victima, președinta Înaltei Curți, Livia Stanciu, NU s-a prezentat la nici o ședință de judecată de la nici una dintre instanțe pentru a o acuza pe Rarinca si a cere condamnarea ei la inchisoare a acesteia. Probabil, a procedat astfel pentru că si-a respectat înalta funcție și nu a vrut ca poziția ei să influențeze deciziile judecătorilor, spun specialiștii.
