» Patriarhul Daniel, mitro-politul Olteniei si cel al Ardealului au primit decizie de necolaborare cu Securitatea.
» Calinic Argatu, episcopul de Arges, a facut politie politica.
Patriarhul Daniel nu a facut politie politica, asa ar trebui sa sune textul ce va fi redactat de Colegiul CNSAS. Lucrurile nu sunt insa atat de simple, spune Mircea Dinescu, avand in vedere ca numele inaltului prelat, alaturi de alte saisprezece, apare pe o lista cu dosare distruse de SIE pe 23 decembrie 1989. "Acest lucru va fi mentionat expres in decizia de necolaborare cu Securitatea ca politie politica", sustine Dinescu. Mai precis, in hotarare se va preciza ca "nu s-au identificat dosare pe numele lui, dar ca acesta apare pe o lista cu dosare distruse in 23 decembrie", ne-a spus Claudiu Secasiu. Din cei 16 inalti prelati aflati pe lista SIE, au mai primit decizie de necolaborare cu Securitatea, Teofan, mitropolitul Olteniei, si Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului. Acestea nu sunt insa singurele cazuri in care CNSAS a dat un asemenea verdict, desi nu toate dubiile fusesera inlaturate. Motivul este unul singur: existenta unei liste cu dosare distruse de Securitate sau chiar a unui angajament neurmat de note informative nu constituie din punctul de vedere al legii dovezi suficiente. "Neavand dosarele respective, trebuie sa votam ca nu au facut politie politica", spune Dinescu. In sedinta de marti s-a luat decizia ca, in conditiile in care nu exista "temei legal in baza caruia sa se studieze situatia clerului cu dosare arse, atunci deciziile sunt inevitabile".
"Zamfir" de Argesa facut politie politica
In sedinta de marti a Colegiului au fost discutate in total 28 de cazuri ale unor inalti prelati, in 25 fiind date decizii de necolaborare cu Securitatea si intr-unul singur de colaborare. Este vorba despre Calinic Argatu, episcop de Arges, cunoscut sub numele de cod "Zamfir" si care devine astfel al patrulea inalt ierarh, dupa Nicolae Corneanu si Andrei Andreicut si Pimen, episcopul Sucevei, acuzat ca a facut politie politica. Calinic are la dispozitie 15 zile pentru a depune o contestatie, dar pana in acest moment nu a facut nici un comentariu in legatura cu hotararea CNSAS. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, Calinic a negat orice colaborare, taxand zvonurile pe aceasta tema drept "minciuni" si afirmand ca a fost "haituit" de Securitate. Potrivit insa unor surse din CNSAS, fostul staret al Manastirii Cernica, PS Calinic, ar fi semnat un angajament si ar fi dat note informative Securitatii. Mai mult, in cazul sau exista marturii ale unor ofiteri care au scris superiorilor despre excelenta colaborare pe care ar fi avut-o cu "sursa Zamfir". Cazurile Visarion Rasineanu, episcop de Sibiu, care era "persoana de sprijin" si avea numele de cod "Bobi", si Timotei Seviciu, episcop de Arad, cu numele conspirativ "Radu Viorel", au fost amanate pentru saptamana viitoare.
Spalari pe banda
Potrivit unor surse din CNSAS, nu s-au putut da verdicte de politie politica nici macar in cazurile in care se cunosteau numele conspirative sau chiar existau angajamente. Astfel, fara ca presa sa afle, in ultimele doua saptamani au mai fost spalati de pacate Teodosie, arhiepiscopul de Tomis, care marturisise anul trecut ca a semnat un angajament cu Securitatea, si vicarul patriarhal Ploiesteanu. Constrans de prevederile legii, CNSAS a dat decizii de necolaborare cu Securitatea in cazuri care au ramas celebre: Miki spaga si Mircea Cosea, ambii fosti ofiteri de Securitate. Recent, Daniel Daianu a primit si el o decizie de necolaborare, desi, asa cum a recunoscut el insusi, a fost ofiter la SIE. Surse din CNSAS ne-au spus ca decizia in cazul Daianu a fost luata in lipsa oricarui dosar, pe masa Colegiului aflandu-se o singura foaie pe care se mentiona departamentul la care era incadrat.
