O primă amânare a dosarului fostului ministru de externe, coroborată cu procedurile parlamentare ar putea împinge data dezbaterilor din plen până după alegerile locale. Până atunci, majoritatea din jurul PSD poate lua o decizie, în funcție de restul liderilor social-democrați implicați sau nu în dosar.
Senatul a amânat, ieri, discutarea solicitării DNA primită pe numele fostului ministru de Externe Titus Corlățean, deoarece ședința Biroului Permanent (BP) nu a întrunit numărul necesar de membri prezenți. „Biroul Permanent s-a întrunit fără să fie cvorum. Am fost șase membri prezenți, iar cvorumul e de minim șapte.
Am reprogramat reuniunea pentru luni, 23 mai, ora 11, cu speranța că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină. Faptul că s-a făcut covocarea de pe o zi pe alta probabil că le-a creat unor colegi probleme”, au fost explicațiile furnizate de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. În aceste condiții, nu s-a făcut nici măcar primul pas pentru demararea procedurii. Biroul Permanent a primit o scrisoare din partea președintelui comisiei juridice care propunea un calendar, dar acesta nu poate fi luat în considerație dacă nu este aprobat de BP.
Biroul Permanent se va reuni abia lunea viitoare, ceea ce înseamnă deja o săptămâna câștigată de fostul ministru de externe. Dacă dacă va fi cvorum (fapt discutabil), Corlățean va fi primul beneficiar al modificării Regulamentului Senatului în privința urmăririi penale a foștilor miniștrii. Potrivit acestui document, după solicitarea Biroului Permanent, comisia juridică are la dispoziție cinci zile pentru „o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general”.
Cu alte cuvinte, dacă senatorii juriști vor avea cvorum, evaluarea ar putea fi finalizată la 12 zile după solicitarea DNA. După acest pas, se întrunește din nou Biroul Permanent (firește dacă va avea cvorum). Atenție, însă! Regulamentul nu fixează niciun termen de reunire a Biroului Permanent, după primirea evaluării. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Senatului va fixa un termen de depunere a raportului de către comisia juridică, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile. La cum s-au mișcat lucrurile până acum, este puțin probabil ca Biroul Permanent să fixeze un termen mai scurt. Cea mai realistă estimare ar fi că raportul comisiei juridice va fi gata la 26 de zile după depunerea solicitării DNA. Rapoartul se dezbate în plenul Senatului în cel mult cinci zile de la depunerea la Biroul permanent. Cu alte cuvinte, urmărirea penală a lui Corlățean ar putea fi discutată abia peste 31 de zile.
Ce acuzații i se aduc lui Corlățean
Procurorii DNA au cerut, luni, Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale faţă de Titus Corlăţean, în dosarul Diaspora.
„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, a precizat DNA într-un comunicat de presă.
Urmarea limitării accesului la secțiile de votare din străinătate a avut drept consecință creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susținut de partidul din care făcea parte, „în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, au explicat procurorii.
Dosarul care a speriat PSD
De fapt, întrebarea care frământă majoritatea din jurul PSD este ce alți lideri ar putea fi implicați în acest dosar și cum vor fi ei afectați – la nivel de răspundere morală sau chiar penală. În funcție de răspunsul la această întrebare, se poate prefigura și atitudinea majorității din jurul partidului, atunci când raportul comisiei va ajunge la vot în plen.
Un prim nume ar fi cel al lui Teodor Meleșcanu, care a devenit ministru de externe după demisia lui Titus Corlățean și a gestionat turul doi al alegerilor, în condiții similare cu primul tur. De asemenea, candidatul invocat în comunicatul DNA este fostul premier din acel moment Victor Ponta. Poate acesta scăpa de răspundere în condițiile în care era șeful lui Corlățean pe linie de guvern? În fine, omul care fixează linia partidului și de care depinde votul din Senat, președintele PSD, Liviu Dragnea este el însuși implicat, cel puțin din punct de vedere politic, chiar dacă el nu are niciun statut juridic în dosar.
Dragnea a fost coordonatorul campaniei electorale a lui Victor Ponta a fost acuzat de Marian Vanvghelie că a influențat decizia. „Dragnea s-a manifestat ca director de campanie și a spus că dacă se vor face secții noi, se vor pierde alegerile”, a spus Vanghelie. Menționăm aici aceste acuzații, cu rezerva necesară față de sursă, Vanghelie fiind exclus din PSD la scurt timp după pierderea alegerilor prezidențiale ( dar era membru PSD la data la care avusese loc ședința pe care o evocă).
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat ieri că senatorii partidului vor vota cum le dictează conştiinţa în cazul cererii DNA de începere a urmăririi penale față de fostul ministru de Exerne Titus Corlăţean.
2014
Cum au fost împiedicați românii să voteze
La alegerile prezidențiale din 2014, desfășurate pe 2 și 16 noiembrie, mai multe mii de români din diaspora nu au reușit să voteze, așteptând la cozi în fața ambasadelor. Cu câteva luni înainte, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) schimbase amplasarea secțiilor de votare. De altfel, decizia MAE făcuse obiectul unor intepelări parlamentare la București, în care s-a atras atenția asupra faptului că multe secții de votare au fost mutate în zone cu puțini români, prin elimin secțiilor din zonele cu numeroși români (numărul total de secții era același ca la prezidențialele din 2009, 294). Cu toate acestea, MAE nu a luat măsuri. După izbucnirea scandalului, ministrul de externe, Titus Corlățean a demisionat, fiind înlocuit de Teodor Meleșcanu. Acesta a gestionat organizarea turului doi, dar nu a înființat noi secții de votare, iar problemele din primul tur s-au repetat.
