UPDATE. DIICOT a extins sechestrul asigurator în dosarul în care sunt urmăriți Ioan Niculae și soția sa, Domnița, alături de funcționari ai statului, pentru constituire de grup de criminalitate organizată, spălare de bani, sustragere de sub sechestru și abuz în serviciu pentru prejudicierea ROMGAZ.
Extinderea sechestrului era necesară pentru recuperarea prejudiciului de peste 130.000.000 de dolari.
Astfel, soților Niculae li s-a extins sechestrul asigurator pe un imobil din Bușteni, Nicoletei Mariana Toncea– pe un teren; lui Stelian Bănățean – pe 14 imobile în Argeș și pe un imobil în Giurgiu; lui Victor Alexandru Dan, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, pe două imobile în Brașov; lui Eugen Georgescu, fost vicepreședinte ANRE – pe două imobile în Călărași și Ilfov; Ioanei Apan – pe un imobil lângă București; lui Șerban Tudor ( fost consilier la Ministerul Economiei, acum pensionar) – pe două imobile, unul în Constanța, altul în Ilfov.
––––––-
Reamintim că procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T) – Structura Centrală au dispus în dosarul 146/D/P/2010 – ca urmare a cercetărilor declanșate încă din anul 2012 împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – punerea sub acuzare a opt suspecți pentru noi infracțiuni.
Astfel, prin Ordonanța din 23 iunie a.c., procurorii DIICOT –Structura Centrală au dispus extinderea urmăririi penale față de:
1. Niculae Ioan, pentru săvârșirea infracțiunilor de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu și spălare a banilor.
2. Niculae Domnița, pentru săvârșirea infracțiunilor de sustragere de sub sechestru și spălarea banilor.
3. Niculae Adina Elena, pentru săvârșirea infracțiunilor de sustragere de sub sechestru și spălare a banilor.
4. Toncea Nicoleta Mariana, pentru săvârșirea infracțiunilor de sustragere de sub sechestru și spălare a banilor.
5. Nica Cristiana, referent OCPI București, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la sustragere de sub sechestru.
6. Diaconu (fostă Sultana) Alexandrina Anduța, șef Serviciu Publicitate Imobiliară în cadrul OCPI Teleorman, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la sustragere de sub sechestru.
7. Salcie Anca Daniela, registrator BCPI Zimnicea, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la sustragere de sub sechestru.
8. Beceanu (fostă Lincu) Doina Maria, asistent registrator BCPI Zimnicea, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la sustragere de sub sechestru.
În fapt, din materialul probator administrat în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că Ioan Niculae a sustras de sub sechestru mai multe bunuri, angrenând în această activitate infracțională atât membri ai familiei sale ori persoane cu care se află în relații de prietenie, cât și funcționari din cadrul Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI).
Astfel, pentru a obține timpul necesar scoaterii bunurilor de sub sechestru și vânzarea/cesionarea acestora către terți, a instigat funcționari din cadrul OCPI să comită infracțiunea de abuz în serviciu prin lipsirea de efecte a Ordonanței 146/D/P/2010 din data de 8 iunie 2012 prin care s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului în vederea recuperării prejudiciului, trimisă instituțiilor abilitate pentru luarea măsurilor legale. Operațiunile de înregistrare în registrele aferente nu au fost efectuate ori au fost efectuate cu mare întârziere, după ce suspectul Ioan Niculae a finalizat acțiunile de vânzare/cesionare a bunurilor legal sechestrate. Sumele de bani astfel dobândite au fost introduse în circuitul civil dându-li-se aparența obținerii licite a lor.
Din probele administrate în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că suspectul Ioan Niculae a înstrăinat fără drept:
A) Un imobil situat în București, compus din clădire având suprafața totală de 1859 mp și teren intravilan de 1662 mp, din care 492,45 mp ocupați de construcție. Imobilul a fost vândut de soții Ioan și Domnița Niculae fiicei lor Niculae Adina Elena în data de 22 iunie 2012, la prețul de 1.300.000 de euro.
Ordonanța de punere sub sechestru a fost trimisă la OCPI București în data de 13 iunie 2012, fiind înregistrată cu numărul19194 din15 iunie 2012 și repartizată de directorul unității către registratorul șef în data de 18 iunie 2012.
După multiplicare în vederea trimiterii către unitățile subordonate, adresa de înaintare pentru Sectorul 1 a fost predată în data de 19 iunie 2012 referentului Nica Cristiana. Aceasta nu a dispus trimiterea actului către Sectorul 1, păstrând adresa până în data de 16 octombrie 2012, fapt prin care a înlesnit sustragerea bunului imobil de sub sechestru.
B) Pe raza municipiului Zimnicea – clădire-locuință și anexe, din cărămidă și lemn, cu o suprafață desfășurată de 662 mp și teren intravilan în suprafață de 6000 mp. Bunurile au fost vândute în data de 19 iunie 2012 cu prețul de 1.000.000 de lei de către soții Niculae către Toncea Nicoleta Mariana printr-o persoană mandatată să semneze contractul de vânzare-cumpărare. Ordonanța de punere sub sechestru (în care pe lângă bunurile din Zimnicea figurau și bunuri situate pe raza localităților Năsturelu și Nanov, din județul Teleorman,) s-a primit la OCPI Teleorman în data de 14 iunie 2012. Adresa de înaintare către Birourile de cadastru aferente a fost preluată de Diaconu Alexandrina Anduța, șef Serviciu Publicitate Imobiliară,efectuându-se înregistrările aferente localităților Năsturelu și Nanov, fără a trimite adresa și la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Zimnicea, fiind astfel înlesnită sustragerea de sub sechestru.
Urmare a acestui demers, prin Încheierea nr. 4901 din 19 iunie 2012, Salcie Anca, registrator, și Beceanu Doina Maria, asistent registrator în cadrul BCPI Zimnicea, au respins cererea de înregistrare a măsurii asigurătorii a sechestrului, invocând lipsa calității de proprietar a suspectului Ioan Niculae. Comunicarea respectivei Încheieri s-a efectuat de îndată către Ioan Niculae și Toncea Nicoleta Mariana, în timp ce comunicarea către DIICOT – Structura Centrală s-a făcut abia în data de 18 iunie 2014.
Bunurile sustrase de sub sechestru au fost folosite de Toncea Nicoleta Mariana pentru garantarea unui credit ipotecar, sens în care evaluarea făcută de evaluatorul specializat a fost făcută în data de 14 iunie 2012, adică anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, stabilea o valoare de garanție mult mai mare decât prețul de vânzare-cumpărare, respectiv de 8.599.625 de lei.
C) Părțile sociale deținute de suspectul Ioan Niculae la SC INTERAGRO SRL, SC INTERCEREAL SRL, SC PENSIUNEA ARTEMIS SRL, SC DONAU FISH SRL ȘI SC INTERAGRO SA. Părțile sociale de la INTERAGRO SA au fost vândute către Niculae Adina Elena, iar celelalte către Toncea Nicoleta Mariana, deși măsura sechestrului fusese comunicată oficial societăților în cauză încă din data de 13 iunie 2012.
După audierea suspecților, procurorii DIICOT – Structura Centrală au emis – în conformitate cu dispozițiile legale privind confiscarea specială și măsurile asigurătorii – ordonanțe de punere sub sechestru asigurător a mai multor bunuri ale suspecților Ioan Niculae, Niculae Domnița, Toncea Nicoleta Mariana și Adina Elena Niculae, printre acestea regăsindu-se inclusiv bunurile sustrase de sub sechestru.
–––
UPDATE. Procurorii DIICOT au extins sechestru pe încă un hectar de teren, în cazul omului de afaceri Ioan Niculae.
UPDATE. Ioan Niculae a declarat, înainte de a intra la audieri, că este nevionvat. El este urmărit penal în dosarul Romgaz pentru spălare de bani.
La intrarea în sediul DIICOT, omul de afaceri a spus că „la momentul respectiv, în 2009, dacă nu s-ar fi făcut această soluție legislativă, cred că multe conducte de gaze ar fi bubuit, probabil cu mulți morți. Întrebați la ANRE, să întrebați cât e consum de gaze are România față de producția zilnică”,
Niculae a mai spus că în 24 de ani a fost omorâtă o industrie întreagă, „singura care rămăsese în picioare ca ramură industrială – industria de îngrășăminte chimice” și a subliniat că „România nu are preț liber la gaze nici acum”.
„Nicio treime din gazele pe care le producem astăzi nu le consumăm, pentru că între timp am tăiat fabricile, le-am vândut la fier vechi, 24 de ani a fost principalul sport național a fost tăierea fabricilor de la scrap și vânzarea prin toate portuile Constanță pe cale ferată, mai aveau puțin și exportau fier și pe avioane”, a mai spus Ioan Niculae, potrivit Digi 24.
Întrebat dacă a pus în pericol siguranța statului prin cumpărarea gazelor din rezerva statului, acesta a răspuns că „dacă nu porneau consumatorii, era același punct critic cum este și astăzi”.
„Dacă nu porneau marii consumatori, în aprilie 2009, ajunsese presiunea pe conducte magistrale la peste 32 – 34 de bari, pericol iminent de explozie, ăsta a fost motivul pentru care ne-au chemat guvernanții să găsim o soluție ca să scoată o parte din cantitatea de gaze din conductă. Nu ne-au făcut statuie, ne-au facut dosar penal. În același timp al salvate zeci de mii de oameni pe care trebuie să îi trimitem în șomaj”, a menționat Ioan Niculae.
„Au reușit anul trecut să dea o hotărâre de guvern, ducând prețul la dublu la gaz intern. Gazul la pompa în Federația Rusă se vinde cu 160-170 de dolari și vorbim de prețul la gaze, iar noi am dat o hotărâre de guvern prin care îi cresc facilitatea la doi producători, Romgaz și OMV, să vândă la pompă cu 294 de dolari, printr-un act administrativ, nu printr-o liberalizare a pieței, în condițiile în care nu consumăm nicio treime din cantitatea de gaz”, a punctat afaceristul.
Ioan Niculae a preciazat și că nu știe de unde vin acuzațiile, el catalogându-le ca fiind absurde și aberante.
„Prețul la gaze a fost de fiecare dată cu profit de 300- 400%, azi e de 500- 600%, inclusiv ce plătește omul de rând. De ce s-a făcut această mascaradă și românii au cel mai mare preț la gaze din UE, printre cel mai mare la motorină și benzină, România fiind dotată și cu țiței și cu gaze”, a mai spus el.
Omul de afaceri a adăugat că un om de rând ar trebui să plătească „nu de cinci ori mai puțin, ci cel puțin odată mai puțin decât cel din Ungaria, care nu are un metru cub de gaz”
UPDATE. Vicepreședintele ANRE este audiat în dosarul Romgaz
Noi audieri au loc, miercuri dimineață, în dosarul ROMGAZ. Omul de afaceri Ioan Niculae și fosta soție au fost chemați la DIICOT, informează B1tv. Fosta soție a omului de afaceri nu a dat nicio declarație la sosirea la DIICOT, fiind urmărită penal alături de fiica sa și o cunoscută a lui Ioan Niculae în acest dosar. Sunt așteptați și funcționari publici la audieri, dar și un fost secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei.
Anchetatorii arată că Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.
La 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.
Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul ""mită la PSD", Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.
Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari. El este proprietarul grupului InterAgro şi al echipei de fotbal Astra Giurgiu – câştigătoarea Cupei României 2014.
Potrivit procurorilor DIICOT, activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA (unitate prevăzută de art. 145 C.pen.) în direcţia dorită de interesele grupului infracţional. Prin acţiunile grupului infracţional a fost împiedicată desfăşurarea normală a activităţii SNGN Romgaz SA, creându-se astfel dificultăţi semnificative în buna desfăşurare a activităţii acestei societăţi.
Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale', susţin procurorii.
