Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor aşteaptă retrocedarea proprietăţilor Bisericii şi nu doreşte mila nimănui, susţin reprezentanţii Arhiepiscopiei, care au comentat propunerea premierului Victor Ponta privind asigurarea de fonduri pentru monumente din veniturile Direcţiei Silvice Suceava, scrie Mediafax.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen Suceveanul, a transmis unui cotidial local, prin intermediul consilierului economic al Arhiepiscopiei, preotul Cătălin Axinte, că Arhipiscopia nu doreşte mila nimănui.
„Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor face cunoscut că nu doreşte mila nimănui şi, în demnitatea sa, aşteaptă retrocedarea proprietăţii Bisericii, singura sursă sigură şi permanentă pentru lucrările de restaurare ale monumentelor din Bucovina şi pentru desfăşurarea activităţilor sociale – căminele de bătrâni şi de copii”, a arătat sursa citată.
Potrivit unor surse din Arhiepiscopie, IPS Pimen Suceveanul urmează să transmită premierului Victor Ponta o scrisoare privind poziţia sa legată de bunurile Bisericii din Bucovina confiscate de regimul comunist.
Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Antena 3, că soluţia pe care o susţine în cazul litigiului cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor este ca pentru monumentele istorice ale Bisericii din Bucovina să fie alocate fonduri din veniturile Direcţiei Silvice Suceava de pe respectiva suprafaţă de pădure.
„Există o singură soluţie pe care am discutat-o cu Arhiepiscopul Sucevei, ca din veniturile Regiei Pădurilor Suceava pe nişte terenuri care sunt în litigiu de mult timp, 110.000 de hectare, o parte importantă să rămână pentru susţinerea monumentelor istorice din Bucovina. Eu susţin această soluţie”, a spus premierul, care a adăugat că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va fi cea care va gândi exact sistemul.
Directorul Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a declarat că soluţia propusă de premierul Victor Ponta ar putea rezolva o problemă care trenează de foarte mulţi ani.
El a spus că pentru o asemenea soluţie este nevoie să se creeze şi cadrul legislativ, apreciind că ar putea fi suficientă şi o Hotărâre de Guvern prin care să se precizeze cum se va distribui profitul Direcţiei Silvice Suceava pentru respectiva suprafaţă de teren.
Ciobanu a apreciat că o asemenea soluţie este benefică pentru ambele părţi pentru că Biserica din Bucovina va primi fonduri pentru întreţinerea monumentelor istorice, în timp ce fondul forestier administrat de Direcţia Silvică Suceava nu se diminuează.
El consideră că pentru o asemenea înţelegere este necesar ca Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să renunţe la procesul prin care revendică peste 166.000 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră.
Ciobanu a precizat că procesul, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj Napoca este suspendat în condiţiile în care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor nu a achitat partea sa din avansul pentru efectuarea unei expertize solicitată de instanţă. Decizia de suspendare a procesului a fost atacată de Arhiepiscopie la ICCJ.
Tribunalul Suceava a admis, la mijlocul lunii martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obliga RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara.
În acest proces, Curtea de Apel Timişoara a stabilit, în decembrie 2009, menţinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007 prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 166.613 hectare de pădure.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de Regia Naţională a Pădurilor a casat decizia Curţii de Apel Timişoara şi a retrimis cazul spre rejudecare la Cluj Napoca unde se află pe rolul Curţii de Apel.
Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat, în data de 7 aprilie 2006, competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi al Legii 247/2005 a proprietăţii.Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere, şi nu de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.
Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare. Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională.
Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de către Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice, şi nu pentru realizarea unui interes public general.
