Romania si Bulgaria au inregistrat progrese in reforma sistemelor lor judiciare si a luptei impotrivia coruptiei, de la aderarea lor la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, insa o serie de intarzieri se mentin, relateaza AFP.
Cele doua tari, care fac obiectul unei stricte supravegheri din partea Comisiei Europene, trebuie sa prezinte, la Bruxelles, la acest sfarsit de saptamana, un raport privind principalele masuri adoptate in ultimele luni in materie de justitie, agricultura si securitate alimentara.
Comisia Europeana va decide, in cadrul viitoarei sale evaluari din iunie, in baza acestui raport, coroborat cu concluziile a doua misiuni de experti care se vor deplasa in aprilie in cele doua capitale, daca va activa sau nu clauza de salvgardare in cazul uneia dintre tari sau a ambelor state.
In Romania, "au fost inregistrate progrese in cele patru domenii fata de care Comisia isi exprimase temerile" in cadrul evaluarii sale din septembrie, a declarat secretarul de stat pentru Justitie, Ion Codescu. Ministerul a observat o "consolidare a transparentei si eficientei actului de justitie", cu "progrese in unificarea jurisprudentei si formarea judecatorilor si procurorilor". Lupta impotriva "coruptiei la nivel inalt", un flagel criticat in repetate randuri de catre Comisia Europeana, a inregistrat o serie de succese, circa 200 de persoane fiind inculpate din septembrie.
Ministrul bulgar de Interne, Rumen Petkov, a declarat la randul sau ca asteapta "o evaluare realista a rezultatelor" tarii sale in lupta impotriva criminalitatii si coruptiei. "Principiul tolerantei zero fata de coruptia la toate nivelurile continua sa fie prioritatea Guvernului", a declarat ministrul, potrivit caruia, de peste sase luni, tribunalele bulgare au condamnat 297 de persoane pentru coruptie, si 141 pentru crima organizata. "Bulgariei nu are de ce sa-i fie rusine", a subliniat el. Parlamentul de la Sofia adoptase deja, la inceputul lui februarie, ca replica la cererile Bruxelles-ului, mai multe amendamente constitutionale, care prevad obligatia pentru procurorul general si presedintii Curtilor supreme administrative si de casatie sa prezinte o data pe an, in fata alesilor, bilantul activitatii lor. Alte amendamente limiteaza imunitatea judecatorilor si procurorilor doar la activitataile lor profesionale si pun bazele unui organism care sa se ocupe de supravegherea activitatilor puterii judiciare. Potrivit unui diplomat european, la Sofia insa, autoritatile "tot nu au facut nimic" pentru a condamna cel putin una dintre persoanele-cheie implicate in traficul de droguri, deturnare de fonduri sau spalare de bani. "Este pacat pentru bulgari si pentru toti europenii care sufera consecintele unei asemenea nedreptati", a declarat el.
Conform lui Codescu, "principala sfidare pentru justitie este legata de capacitatea de a finaliza dosarele privind coruptia la nivel inalt". "Procurorii Directiei nationale anticoruptie isi fac treaba, insa in tribunale exista intarzieri, si este o problema care poate fi cu siguranta abordata de Bruxelles", a subliniat el.
In plus, Bucurestiul intarzie sa infiinteze o Agentie nationala pentru integritate (ANI), care trebuie sa verifice originea bunurilor parlamentarilor, magistratilor si oamenilor politici, care intampina insa opozitia mai multor partide.
Comisarul european pentru Justitie, Franco Frattini, pledase, cu ocazia unei vizite la Bucuresti la jumatatea lui martie, in favoarea adoptarii unui text care sa "nu atenueze" puterile acestei agentii.
Dezbaterile sunt insa blocate de mai multe luni la comisia juridica a Senatului, unde atit alesii de la putere, cit si cei din opozitie, considera "anticonstitutionale" mai multe articole ale acestui text si insista pentru subordonarea ANI Parlamentului, conchide analiza AFP.
