Circa 100.000 de pelerini s-au strans la manastirea Nicula din judetul Cluj pentru a asista la slujba religioasa oficiata cu ocazia sarbatorii Adormirii Maicii Domnului. Oamenii s-au inchinat unei icoane a Fecioarei Maria, pictata in secolul al XVII-lea, despre care se crede ca ar fi facatoare de minuni. La ceremonie s-au inghesuit, ca de obicei, politicienii. Cei mai cunoscuti sunt premierul Calin Popescu-Tariceanu si presedintele PD, Emil Boc, dar nu au lipsit liderii tuturor partidelor politice din Cluj.
Pelerinajul la Nicula a inceput de vineri seara. O parte a pelerinilor au strabatut pe jos cei cinci kilometri dintre orasul Gherla si lacasul monahal. Pelerinii au innoptat sub cerul liber, pe dealul care strajuieste manastirea. Unii au venit pe jos sau cu carutele din satele din apropierea Niculii, in timp ce altii au calatorit ore intregi cu masini, autobuze sau cu trenul. Oamenii au cantat imnuri dedicate Fecioarei Maria si au rostit rugaciuni pentru iertarea pacatelor.
O procesiune formata din sute de oameni care au mers pe jos de la Gherla la Nicula a fost condusa chiar de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihalmeanu. O parte a pelerinilor s-au oprit la biserica parohiala greco-catolica din sat, unde episcopul a oficiat o liturghie arhiereasca. Insa cei mai multi dintre pelerinii veniti la Nicula au urcat la lacasul de cult de pe Dealul Niculii, unde slujba a fost oficiata de catre arhiepiscopul ortodox Bartolomeu Anania.
La manastire au venit, ca de obicei, si politicienii in frunte cu copresedintii Aliantei PNL-PD, Calin Popescu-Tariceanu si Emil Boc. Unii credinciosi au spus ca au fost deranjati de masinile cu girofar care a ajuns pana la poarta manastirii, unde rugaciunea incepuse deja. La lacasul monahal, accesul pelerinilor spre altarul amenajat in aer liber langa care se afla tribuna oficialitatilor a fost restrictionat cu un gard de fier si de sarma ghimpata.
De altfel, manastirea de la Nicula a fost in mod constant cea in care politicienii fac bai de multime. Daca anul acesta reprezentantii Aliantei PNL-PD au fost cei mai numerosi, anii trecuti PSD domina grupul politicienilor care merg sa se inchine la Nicula. In 2002 s-a format chiar un comitet de sprijin pentru manastire compus din lideri marcanti ai PSD, cum ar fi Adrian Nastase, Ioan Rus, Vasile Dancu, Vasile Puscas ori Grigore Zanc.
Pana acum doi ani, activistii PSD distribuiau pelerinilor iconite care pe fata aveau tiparita imaginea Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, iar pe verso sigla partidului. Fostul Guvern dominat de social-democrati a alocat fonduri pentru ridicarea unei biserici noi a manastirii, desi din cauza procesului in care este revendicat lacasul monahal, magistratii de la Judecatoria Gherla au emis o ordonanta presedintiala prin care au oprit lucrarile de constructie pana la finalizarea procesului civil.
Icoana facatoare de minuni atrage pelerinii
Manastirea Nicula adaposteste o icoana pictata de preotul ortodox Luca din Iclod, despre care se crede ca ar fi facatoare de minuni, dupa ce a lacrimat in anul 1695. Minunea a fost atestata de zeci de martori, precum si de rapoartele intocmite de armata austriaca.
Icoana fusese asezata in biserica din satul Nicula de catre nobilul roman Ioan Cupsa. Ulterior, stapanul domeniului Nicula, contele Sigismud Kornis, a luat icoana si a dus-o in capela castelului sau din satul Berediug, azi Manastirea, de langa Dej. Satenii din Nicula au protestat, iar Curtea de la Viena a decis ca sfantul tablou sa fie asezat intr-o biserica speciala in care sa poata fi adorat deopotriva de romani si de maghiari. Lacasul monahal a fost construit din lemn pe socoteala contesei Kornis si a fost dat, in anul 1712, in administrarea calugarilor greco-catolici din Ordinul Sfantului Vasile cel Mare. In secolul al XIX-lea a fost construita o noua biserica, mai incapatoare, in incinta manastirii. In aceasta biserica a fost creat un iconostas din lemn de tei prevazut cu un mecanism care urca ori coboara icoana, in functie de momentele liturghiei.
In anul 1936, episcopul Iuliu Hossu, cel care a devenit apoi primul cardinal roman, a stabilit reguli clare pentru manastire si a numit primul superior, calugarul Leon Man. In anul 1948, lacasul de cult a fost confiscat de autoritatile comuniste si dat in administrarea ortodocsilor. Leon Man a fost ucis in bataie in Penitenciarul Gherla, in anul 1953.
In perioada comunista, vechea biserica de lemn a manastirii Nicula a ars, iar in locul ei a fost adusa o alta bisericuta de lemn din satul Top. Dupa anul 1989, greco-catolicii au cerut restituirea manastirii, iar, in urma refuzului ortodocsilor, au deschis un proces de revendicare, ce a fost stramutat de la instantele clujene la Tribunalul Bacau.
Nicula, sanctuar marian pentru Biserica Catolica
De asemenea, manastirea este importanta pentru ambele culte deoarece este cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania, in conditiile in care Biserica Ortodoxa din Ardeal a preluat traditia catolica a pelerinajului. Pentru catolici este importanta nu doar datorita icoanei facatoare de minuni, ci si pentru ca Nicula a fost declarata unul dintre cele mai importante locuri de cult pentru Biserica Catolica.
In anul 1767, Papa Clement al XIII-lea a acordat indulgenta plenara, adica iertarea tuturor pacatelor pelerinilor de la Nicula. In anul 1928, Papa Pius al XI-lea a declarat lacasul monahal „sanctuar marian”, adica un loc dedicat cultului Fecioarei Maria, iar manastirea a devenit, astfel, unul dintre cele mai importante lacasuri de cult din Biserica Catolica.
Din acest motiv, episcopul greco-catolic Florentin Crihalmeanu, care s-a intalnit la Gherla cu Calin Popescu-Tariceanu, i-a cerut primului ministru sa intervina pentru a opri daramarea vechii biserici de zid din incinta manastirii, langa care arhiepiscopul ortodox Bartolomeu Anania construieste un alt locas de cult, cu doua niveluri. Vechea biserica greco-catolica a fost lasata in paragina dupa ce ortodocsii intentionau initial s-o demoleze.
Totodata, ierarhul catolic i-a prezentat premierului o statistica cu lacasurile de cult confiscate Bisericii Romane Unite cu Roma si care nu au fost retrocedate, plus o sinteza a cazurilor in care greco-catolicii considera ca autoritatile le-au limitat libertatea de cult. Crihalmeanu a mai cerut Guvernului sa redacteze o lege prin care sa fie lamurita definitiv situatia bunurilor confiscate de comunisti Bisericii Greco-Catolice.
Sarbatoarea de la Nicula nu a avut doar aspectul spiritual bine cunoscut. In sat a fost organizat un adevarat balci cu manele, turta dulce si crucifixuri fosforescente. Asa ca, dupa ce au coborat in sat dupa slujba, piosii pelerini si-au facut si cumparaturile, fie ca a fost vorba de pepeni, vase de fonta ori sosete.
