Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu alegătorii, premierul britanic David Cameron a afirmat că „dacă am sta deoparte fără a face nimic, mâine Rusia ar destabiliza ţările baltice, ar destabiliza România, vecinii Rusiei ar începe să simtă presiunile acţiunilor preşedintelui Vladimir Putin”. Avertismentul lui Cameron vine la câteva zile după ce directorul SRI, George Maior, declarase că există „posibilitatea propagării unor fenomene negative pe teritoriul României”.
Cameron a comparat acțiunile Rusiei în Ucraina cu comportamentul Germaniei înainte de izbucnirea celor două războaie mondiale. „Cred că trebuie să fie foarte clar ce se întâmplă pe continentul nostru. Anul acesta comemorăm 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, iar acel război a fost despre dreptul unei ţări mici precum Belgia de a nu fi călcată în picioare de vecini. Am fost nevoiţi să învăţăm această lecţie din nou în al II-lea Război Mondial, când acelaşi lucru s-a întâmplat Poloniei, Cehoslovaciei şi altor ţări. În acest fel vedem Europa acum”, a afirmat Cameron.
Cu toate acestea, premierul britanic a respins posibilitatea izbucnirii unui nou conflict armat în Europa. „Am văzut aceste pierderi îngrozitoare de vieţi omeneşti şi a trebuit să ne întrebăm – ce putem face în plus? Nu avem de gând să lansăm al treilea război mondial pentru Ucraina, nu avem de gând să trimitem flota în Marea Neagră, nu dorim o confruntare militară, dar trebuie să utilizăm puterea economică pe care o avem”, a afirmat premierul britanic care a avertizat că „Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să arate Rusiei că ceea ce face este inacceptabil – inacceptabil pentru Ucraina“.
„De asemenea, este inacceptabil pentru că, dacă am sta deoparte fără a face nimic, mâine ar destabiliza ţările baltice, ar destabiliza România, vecinii Rusiei ar începe să simtă presiunile acţiunilor preşedintelui Putin. Până la urmă, Rusia are nevoie de Europa şi de America mai mult decât au nevoie America şi Europa de Rusia”, a conchis David Cameron.
Sursele destabilizării României
Avertismentul lui Cameron privind destabilizarea statelor baltice și a României vine la câteva zile după ce directorul SRI, George Maior, afirmase într-un interviu că „atitudinea expansionistă a Rusiei trebuie să constituie un motiv de îngrijorare, principala problemă fiind posibilitatea propagării unor fenomene negative pe teritoriul României”. Cum s-ar putea însă propaga aceste „fenomene negative pe teritoriul României?“. Maior a enumerat câteva dintre posibilele amenințări, printre care „pericolul cibernetic în ce privește infrastructuri critice“, care „va fi relevant în contextul regional”. „Nu cred că vom avea de-a face cu războaie de tip clasic, ci cu acțiuni asimetrice, de tipul atacuri cibernetice, acțiuni informative puternice în teritoriul NATO/UE, acțiuni economice. Acest tip nou de război e mult mai complicat și mai complex decât cel clasic, va afecta pentru mult timp regiunea și trebuie să fim pregătiți”.
Tot la amenințările asimetrice și la războiul ambiguu face referire și un raport al Comisiei de apărare a Parlamentului Britanic dat publicității ieri. Raport întocmit de către această Comisie cere NATO să staţioneze în mod permanent trupe şi material militar în Estonia şi Lituania și recomandă înfiinţarea unui sediul NATO în statele baltice. Raportul consideră situaţia din Ucraina un semnal de deșteptare care relevă „lacune alarmante în situaţia pregătirii NATO” și avertizează că „un atac rusesc neconvenţional, utilizând tactici asimetrice – ultima expresie folosită pentru acest concept este «război ambiguu» – (…) va fi deosebit de dificil de contracarat“.
La scurtă vreme după interviul lui Maior, pe site-ul Vocii Rusiei a apărut un articol semnat de același celebru Valentin Mândrășescu, care sub pretextul unei critici aduse lui Maior și parteneriatului României cu Statele Unite, enumeră câteva scenarii de destabilizare a României din interior și exterior. „Nici pentru o secundă, Maior nu-și pune întrebarea: ce se întâmplă dacă…? Ce se întâmplă dacă Washington-ul nu răspunde la telefon? Ce se întâmplă dacă iarna dispare gazul natural, iar americanii spun doar «descurcați-vă!» și-și văd de treabă? Ce se întâmplă, dacă în interiorul României se formează o enclavă care nu recunoaște autoritatea centrală de la București? Ce se întâmplă dacă începe un război civil în Republica Moldova, iar Găgăuzia este recunoscută drept stat independent de Rusia și Turcia? Ce se întâmplă dacă lovește cel de-al doilea val al crizei economice, iar Germania decide că țările europene care sunt slabe din punct de vedere economic trebuie lăsate să moară?”.
Dintre scenariile lansate de Vocea Rusiei, numai unul este plauzibil. Pericolul separatismului maghiar nu există atâta vreme cât Ungaria și România rămân membre în Uniunea Europeană și NATO. Alunecarea regimului Viktor Orban spre un regim autoritar și apropierea Budapestei de Moscova sunt de natură să îngrijoreze România, dar acțiunile unor agenți pro-ruși cum sunt cei de la Jobbik nu sunt de natură să destabilizeze serios România. Ceea ce nu înseamnă că Rusia n-ar putea încerca să agite lucrurile. Pericolul tăierii gazului este real pentru alte state care depind de gazul rusesc în proporții de peste 50%, nu pentru România, care nu importă decât 25% din necesar din Rusia.În schimb, pericolul destabilizării Moldovei prin încurajarea separatismului găgăuz este unul real. Rușii susțin tendințele separatiste de la Comrat, dar deocamdată nu pot acorda sprijin militar direct. Situația s-ar putea schimba însă dramatic dacă Rusia ar decide să abandoneze orice pretenție că este un stat responsabil care respectă legile internaționale, să ducă până la capăt proiectul „Noii Rusii” și să înainteze militar până la gurile Dunării și Transnistria, o temere exprimată și de președintele Traian Băsescu.
